Locotenenții lui Ponta se grăbesc…

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator In jos

Locotenenții lui Ponta se grăbesc…

Mesaj  Admin la data de Mar Oct 28, 2014 3:26 am

http://www.ziarulnatiunea.ro/2014/10/27/locotenentii-lui-ponta-se-grabesc/

Soarta PSD mi se pare de la o vreme a se identifica celei a Imperiului Roman dinaintea scindării aureliene fiindcă resorturile disciplinare care sufocă orgoliile par să fi cedat. Până și campania electorală a lui Victor Ponta, dacă nu îi este cauză, sigur îi este efect. Interceptările lui Hrebenciuc din dosarul DNA, devenite publice nu cu multă vreme în urmă, au avut darul să tulbure apele la vârful partidului dezvăluid că Dragnea nu s-ar mai bucura de sprijinul unei majorități care să-l aducă la șefia partidului în ipoteza că Victor Ponta va ajunge la Cotroceni. Directe sau indirecte, schimburile de replici dintre pretendenți l-au determinat pe Ponta să intervină autoritar: „Deocamdată eu sunt șeful PSD-ului!” Că vorbele au amuțit, nu însă și ambițiile, e doar o invitație disciplinară în virtutea Deciziei de la Orăștie care interzice oricui să-și facă înainte de 18 noiembrie campanie pentru a accede la șefia partidului.

În consecință, nu ar fi exclus ca tocmai aceia care se văd refuzați de șansă să nu se mai implice în susținerea lui Ponta pentru a nu da satisfacție succesorilor „oficiali” sau de drept ai acestuia. Sigur este că nici în Teleormanul lui Dragnea, unde „nu voturile contează, ci acela care le numără”, certitudinile au diminuat și din cauza dezamăgirilor guvernării PSD, dar și pentru că teama de brațul legii va mai tempera elanurile misionarilor din secțiile de votare, chiar dacă mișcările primarilor aduși în partid prin Ordonanță ar fi promițătoare după calcule și rațiuni oculte; votul de partid scade și el.

Oricât am admite însă că disciplina de partid va stopa derapajele de vanități, turbulențele de imagine ale PSD după dosarele DNA care au trimis după gratii o serie de nume grele din partid afectează șansele lui Ponta de a obține un număr de voturi liniștitor încă din primul tur. Eforturile electorale ale PSD angajate în prezidențiale, și acum ca și altădată, sunt calibrate pentru un scor de sută la sută, însă tensiunile care mocnesc de intenții revendicative precum în cazurile Șova, Vanghelie, Voicu și, de ce nu, chiar în disputa Ghiță-Dragnea, trag în jos poziția lui Ponta dacă nu în sondaje, sigur în intenția de vot. Criza morală a partidului, după recentele arestări, asociată cu dezamăgirile guvernării ‒ receptate și de electoratul PSD ‒ îl vor duce mult în josul preferințelor majoritare pe Victor Ponta. Să-și fi încheiat oare istoricește misiunea partidul conceput de Ion Iliescu pe funcția recuperării vechilor elite și pe tehnicile manipulării unei mulțimi mereu consistente? Nici natura disensiunilor din partid din ultima vreme, nici criza morală prin prăbușirea liderilor nu par să anunțe încă un final de această natură, ori este sigur că mitul social-democrației românești este puternic zdruncinat și prin prăbușirea idolilor și prin dezamăgirile de grup: lipsa locurilor de muncă promise, majorarea unor impozite și taxe, adâncirea decalajelor dintre grupurile sociale etc.

Ieșirea liberalilor din USL a dat doar semnalul de alarmă în PSD, însă asta nu a însemnat și declinul propriu-zis. Nici prăbușirea idolilor, despre care vorbeam, nu a afectat prea mult partidul al cărui nume e demult asociat cu corupția și clientelismul. Nici eșecul Nabucco ori al gazelor de șist, nici stagnarea lucrului la autostrăzi, nici buimăcia diplomatică între Orient și Occident nu ar fi cântărit prea greu, iar că se bucură de simpatia partenerilor externi, comunitari și transatlantici, nu impresionează pe nimeni. Marea dezamăgire pentru electoratul tradițional a venit însă dinspre Victor Ponta însuși, nu din partea lui Băsescu, așa cum i-o relevă într-o scrisoare și Gabriel Liiceanu. Ar fi fost de dorit și prudent ca premierul, după ce și-a ascuns intenția de a candida la președinția ale cărei funcții au fost restrânse sub guvernarea lui, să nu fi făcut din Traian Băsescu o redută atât timp cât acesta nu îi este contracandidat și cât timp statuia lui Băsescu nu a cedat la niciun referendum și nici la alte încercări de demolare. Ținta falsă nu a putut să ducă în eroare prea multă vreme așteptările concrete ale celor care nădăjduiau la locuri de muncă, la majorări de pensii și salarii iar nu la majorări de accize.

Traian Băsescu, chiar dacă nu are sprijinul larg al dreptei compozite, chiar dacă nu mai are interese directe în această campanie, rămâne pentru Victor Ponta un coșmar, dacă nu cumva leul care și mort se cere ocolit. In plus, sfidarea trufașă a oricărui alt contracandidat, fie și a aceluia care i-ar putea fi premier, nu-i mai convinge nici pe naivi. Dreapta are metehnele ei endemice care ar fi făcut-o să se predea singură mult mai ușor neprovocată, ori așa Ponta a fost determinat să își contureze și mai adânc imaginea în contraste. El chiar dacă va ajunge la Cotroceni nu va putea să mai stăvilească lupta inghinală din partid pe care locotenenții săi, fascinați de glorie, se grăbesc să o anunțe, dar mai ales să o și deruleze din vreme pregătiți.

Admin
Admin

Mesaje : 1922
Data de înscriere : 03/02/2013

Vezi profilul utilizatorului http://scrisoridingerulia.forumgratuit.ro

Sus In jos

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator Sus


 
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum