Replică românească promptă dată separatiştilor maghiari din Covasna N-avem secui, dar maghiarii cer ţinut secuiesc

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator In jos

Replică românească promptă dată separatiştilor maghiari din Covasna N-avem secui, dar maghiarii cer ţinut secuiesc

Mesaj  Admin la data de Mar Oct 28, 2014 10:50 pm

https://sites.google.com/site/vazmonstruossivazenorm/replica-romaneasca-prompta-data-separatistilor-maghiari-din-covasna-n-avem-secui-dar-maghiarii-cer-tinut-secuiesc
În urmă cu puţin timp s-a încheiat şedinţa CL Covasna. În dispreţul Constituţiei României, al tuturor legilor organice şi al bunului-simţ privind convieţuirea interetnică, consilierii separatişti din UDMR au votat hotărârea privind aşa-zisul Ţinut Secuiesc.

Şedinţa, desfăşurată în LIMBA MAGHIARĂ, cu translator pentru cei cinci consilieri români (din 16), a fost un circ bifat (după cum se exprima unul dintre consilieri) la ordinul UDMR, deşi s-a dat citire memoriului întocmit de un grup de covăsneni – prezentat şi în cotidianul.ro – şi avizului de nelegalitate din partea doamnei secretar.

Se aşteaptă acum reacţia la nivel de guvern, cel puţin în prima fază, prin reprezentantul acestuia în teritoriu, prefectul de Covasna.

Consiliul Local al oraşului Covasna are astăzi pe ordinea de zi adoptarea unui proiect de hotărâre prin care solicită Guvernului României înfiinţarea Ţinutului Secuiesc, cu teritoriu, administraţie şi limbă proprii.

Spre deosebire de alte localităţi în care acest tip de hotărâre a trecut “ca prin brânză”, în Covasna, celor care vor să învenineze şi mai mult relaţiile dintre români şi maghiari li s-a pus legea-n faţă. Iată răspunsul clar şi ferm al secretarei Primăriei Covasna, Vasilica Enea.

Totodată, un grup de români covăsneni demontează printr-o interpelare înmânată unui consilier local PNL toate mistificările udemeriste.

Redăm integral interpelarea:

“Nu dorim să comentăm partea legală sau nelegală a acestui proiect, convinși că această latură legală va fi abordată și argumentată constituțional și instituțional de către factorii îndrituiți, precum și de către d-na secretar, aspecte a normelor de drept cu care nu dorim a ne suprapune și nici irosi timpul d-voastră prețios.

Obiectul interpelării cerut de către noi cetățenii covăsneni se referă la titlul foarte captant și captivant provocator, din titlul Hotărârii și anume ,,Unele măsuri privind apărarea unor interese legitime ale locuitorilor din orașul Covasna,, interese legitime pe care oricât le-am căutat nu au putut fi descoperite decât prin art. 2 și 3, din proiectul de Hotărâre care solicită ca să se creeze o regiune administrativă a României, ce să fie denumită generic ținutul secuiesc, un ținut autonom regional, care să cuprindă toate localitățile anexate acestui proiect de hotărâre, și care în mare parte a fost deja adoptat de către toate Consiliile Locale acolo unde politicienii UDMR și/sau PCM/PPMT au avut majoritatea etnică zdrobitoare, drept argument deliberativ normativ unilateral și care pe viitor să beneficieze de suportul legal de înființare a acestei regiuni autonome ce se poate realiza printr-un referendum local.

Expunerea de motive a încercat să aducă argumentele necesare a acestei acțiuni duale, care face referire la interesele legitime ale locuitorilor din orașul Covasna, dar în fapt urmărește de JURE crearea artificială a unui ținut și autonomia acestuia, pe care Noi cetățenii covăsneni l-am considera de-a dreptul comic, dacă nu ar fi tragic.

Dualismul nesincer al titlului se completează cu sintagma ,,ținut secuiesc,, ce la fel nu are nici o acoperire fundamentală istorică și nici nu corespunde realitățiilor demografice etnice actuale și care exclude iminamente, la nivel simbolic, aproape 40% din totalul populației actuale a județelor Covasna, Harghita și Mureș, și care se dorește un demers absolut politic de sorginte revizionistă, prin care se urmărește legitimarea artificială și falsă a unei entități administrativ-teritoriale ce se dorește a avea un statut de autonomie teritorială exclusiv pe criteriu etnic știut fiind faptul că Ungaria, ca semnatară a tratatului politic bilateral de buna vecinatate din 1996, conform art 15 și anexei la tratat, nu dă dreptul Ungariei să ceară României să adopte măsuri care să implice autonomia teritorială pe criteriu etnic sau drepturi colective pentru minorități, iar Ungaria a acceptat acest lucru prin textul tratatului.

În susținerea noastră, apelăm la istoricul maghiar Andrea Varga, care afirmă: “In ziua de azi, când vorbim despre autonomie, ne referim la altceva fată de ce însemna acum cateva sute de ani. Ei (n.r. Secuii) au avut un statut aparte, dar atunci era ceva militaresc.

Dar ținut secuiesc așa cum se vrea astazi, nu a fost niciodata vorba. A fost o autonomie secuiasca în cadrul Voievodatului Transilvaniei sau Regatului Transilvaniei în Evul Mediu pronind de la rolul lor militar. Ei au beneficiat de autonomie datorită rolului lor ca avangardă a armatei maghiare. Autonomia a fost legată întotdeauna de aceste slujbe militare, de nimic altceva“,

Examinând situaţia statistică actuală, se constată că, în centralizarea datelor recensământului din anii 2002, s-au declarat secui un număr de 532 de persoane, iar în anul 2011, putem ușor constata, că nu există rubrică în care să figureze populaţie de etnie secuiască între locuitorii celor trei judeţe!.

Pe cale de consecință este de neînţeles pe ce se bazează lansarea cererii unui proiect de Hotărâre de autonomie a ţinutului secuiesc, dacă nu există secui?. Cine și ce vă recomandă?. Care este viabilitatea și validitatea acestui demers segregaționist etnic și teritorial autonomist?

Prin urmare, reiese și putem constata oficial, că n-avem secui, dar cerem autonomie pentru secui!. Cum se justifică această cerere invocată de consilierii UDMR în sprijinul secuilor, dar care secui lipsesc cu desăvârșire?.

Pentru a fi corecți cu noi înșine, în ce-i priveşte pe secuii din România, este bine să reamintim și să consemnăm faptul că ei au figurat printre naţionalităţile privilegiate din Principatul Transilvaniei până în anul 1876, în acest sens a se vedea ,,Unio Trium Nationum,, dar, când după anul 1876, pe baza legii administraţiei din luna martie, emisă de către autorităţile centrale de la Budapesta, scaunele secuieşti şi săseşti au fost desfiinţate, iar teritoriile lor transformate în comitate sau afectate direct organelor centrale ale statului maghiar dualist.

Concluzia poate fi una singură: românii și România nu au atentat nicodată la identitatea secuilor, cultura lor, limba lor și care în fapt au fost asimilați și maghiarizați de către minoritatea maghiară de-a lungul secolului.

O altă sintagmă care ne-a atras atenția din expunerea de motive face referire la ,,problemele poporului secuiesc,, ce nu pot fi rezolvate la nivelul statului. Putem observa că se alternează deliberat confuz, de la sintagma de minoritate etnică, la popor secuiesc în legiferarea unor drepturi colective, care ulterior să poată genera geneza unei segregări autonomiste nu pe criterii etnice, ci invocarea de-a dreptul autodeterminarea unui popor la un statut propriu constitutiv de drepturi, dar popor secuiesc care în fapt nu există.

Ce înseamnă, însă, drepturi colective? Practic, nu există nicio incompatibilitate logică între ideea de drepturi ale omului și drepturi ale popoarelor (sau grupurilor) atâta timp cât înțelegem drepturile popoarelor ca fiind drepturile indivizilor care acționează ca membri ai unui grup și nu ca drepturi ale grupului împotriva individului, drepturi pe care minoritatea maghiară le are pe deplin asigurate de către Statul Român, în acest sens fiind un exemplu al politicilor pentru minoritatea maghiară în Europa.

Pe de altă parte, de pildă dreptul popoarelor, al națiunilor la autodeterminare, este un drept colectiv, de care a beneficiat și România în anul 1918, când s-a unit cu Transilvania și cu Basarabia. Un alt drept colectiv recunoscut în dreptul internațional este dreptul grupurilor naționale, etnice, rasiale sau religioase de a nu fi distruse ca grup; și nu există niciun impediment de a recunoaste și acorda aceste drepturi colective, de care minoritatea maghiară beneficiază din plin în România și declarate inclusiv de membrii UDMR, care au recunoscut că nu au acceptat investiții în județul Covasna pentru a nu schimba demografia etnică maghiară majoritară.

Nu este consfințită nicaieri printr-un document international autonomia pe baze entice, iar conceptul de drepturi colective nu are nici o legitimare. Europa democratică respinge ideea etno naționalismului, și cu atat mai mult nu există nici o obligație derivată din dreptul internațional, care să angajeze statele la propria dezagregare, când Europa se îndreaptă spre unitate.

Comisia de la Veneția a precizat clar că autonomia nu este reglementată de dreptul international actual, deoarece nu este în spiritul construcției noii ordini mondiale.

Prin urmare trimiterea la recomandarile Congresului Autoritatilor Locale și Regionale a Consiliului Europei este surprinzătoare, gratuită și lipsită de orice eficiență normativă. Recomandarea 43/1998, privind autonomia teritorială a minorităților naționale a fost respinsă în întregime de Comitetul Miniștrilor din anul 2002, pe considerentul că dreptul international nu consacră conceptul de autonomie teritorială pe baze etnice, nimic nu poate circumscrie cadrul normativ național al fiecarui stat.

În schimb, inițiatorii acestui proiect de hotarare vorbesc de Recomandarea 1201/1993 a Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei, deși aceasta este doar o recomandare către țările membre și nicidecum o directivă europeană de aplicat la nivelul statelor naționale. La articolul 11 din această recomandare se stipulează într-adevăr că în acele regiuni unde persoanele aparțin unei minorități naționale formează majoritatea, aceștia au dreptul la organe administrative autonome sau la statut special, în concordanță cu situatia lor istorică sau teritorială, însă paragraful se continuă cu sintagma ,,conform cu legislația natională a statului,, sintagmă pe care inițiatorii nu o reamintesc, deliberat pentru a induce în eroare și legitima demersul lor anticonstituțional, ce nu respectă art.152 din Constituția Romaniei, ce fundamentează caracterul national, independent, unitar, indivizibil, forma de guvernamant, integritatea teritorială, limba oficială, care nu pot face obiectul revizuirii constituționale, cu atât mai puțin pentru o minoritate etnică secuiască inexistentă.

Tot Constituția precizează că teritoriul Romaniei este organizat în comune, orașe, județe, neregăsindu-se așadar sintagma de ,,ținut sau regiune autonomă cu personalitate juridica,,.

Ideea că tot ce nu-i interzis este permis, nu are legatură cu normele juridice de drept internațional și nici cu dreptul național românesc.

Romania a amintit și declarat ferm la Bruxelless, faptul că funcționează după modelul drepturilor individuale, perfect functional. România a atras atenția în forurile U.E. asupra acestor aspecte din raport și s-au clarificat, prin votul majorității delegațiilor, care au acceptat amendamentele României. Nu se poate vorbi, asadar, despre autonomie pe criterii etnice sau drepturi colective pentru minoritați tradiționale, la recomandarea APCE, deoarece aceste aspecte au fost clarificate în plen.

Invocarea ratificării de către Romania a Cartei Limbilor Regionale, nu presupune o intervenție peste limba oficială a unei țări, ci doar permite ca anumite comunitați etnice minoritare să folosesca limba lor de baștină, însa nu în acte oficiale, drept de care minoritatea maghiară beneficiază pe deplin în România.

Invocarea Raportului Stanomir este o gratuitate și speculație, care denotă o profundă neînțelegere a demersului, când însuși profesorul de drept constituțional Ioan Stanomir a explicat că, încă din momentul înființării sale, că acea comisie a avut un mandat APOLITIC, fiind alcatuită din reprezentanți de marcă din mediul academic, care au avut ca misiune radiografierea actualei situații din domeniul constituțional.

“Membrii acesteia au îndeplinit o triplă exigență: excelența intelectuală, reprezentarea diverselor școli de drept public și lipsa unui partizanat politic”, Totodata, Ioan Stanomir a precizat că această comisie nu a avut sarcina redactarii unei noi Constituții și nici nu s-a substituit Parlamentului în această privință.

Totuși apar inițiative normative și referendumuri care să dea impresia că reprezentanții politici ai minorității maghiare lucrează pentru comunitatea lor, dar paradoxal invocă o minoritate secuiască inexistentă în promovarea unui ținut autonomist, deși Bruxelles-ul a spus, pentru prima oară, anul acesta un ”NEM” hotărât ascensiunii politicii agresive a minorităţilor care îşi iau majoritatea ca ţintă şi ca adversar, și prin urmare nu putem decât înțelege că agitaţia secesionistă maghiară nu numai are lecuire. Comisia Europeană a respins viclenia politică denumită pompos ”Iniţiativa Civică Europeană Minority SafePack”,semnată, printre alţii, şi de UDMR. Se pare că Bruxelles-ul a înţeles pericolul secesionist al unei asemenea iniţiative care cerea drepturi sporite şi lărgite pentru minorităţi.

Pe de altă parte, potrivit INS, la recensamantul din anul 2011, populația celor trei județe este de 1.071. 980 locuitori.

După limba maternă declarată, au fost înregistrați 437.332 romani și 621.557 maghiari.

În expunerea de motive inițiatorii vorbesc despre un referendum organizat în așa zisul ținut secuiesc în anii 2007-2008, în care 210.000 persoane, adică 99%, dintre cei care au participat s-au pronunțat în favoarea autonomiei.

Potrivit datelor oficiale, în anul 2008, judetul Mureș avea o populatie totala de 580. 851 locuitori, dintre care populatia maghiară era de 225.275 locuitori, județul Harghita avea o populatie de 326.222 locuitori, iar numărul maghiarilor era de 276.038 locuitori, iar județul Covasna avea o populatie de 222.049 locuitori și maghiarii erau în număr de 164.128 locuitori. Numarul total al locuitorilor celor trei județe era de 1.129.522 locuitori, iar numărul maghiarilor era de 668.471 locuitori, așadar cifra de 210.000 locuitori la care fac referire initiatorii acestui proiect de hotarare reprezintă doar puțin peste 31%, din totalul populației maghiare din cele trei județe.

Câtă legimitate și viabilitate legală poate avea acest demers în care se invocă un referendum la care populația românească a fost exclusă, nici măcar consultată, fiind tratată ca inexistentă în acest spațiu geopolitic, social, identitar național?.

În acest spațiu geopolitic, social și administrativ național există și localități cu majoritate românească, cum ar fi municipiul Toplița, cea de-a patra asezare urbana a județului Harghita, ce are o populație de români de 71,1%. Un alt exemplu, în județul Covasna, orașul Întorsura Buzăului are o populatie de 8.926 locuitori, din care doar 57 maghiari și o populație și mai numeroasă în comunele și satele aparținătoare bazinului Buzău, ca să nu mai vorbim de orașul Covasna, care ca oraș balnear turistic de interes național mai bine de opt luni pe an are o majoritate covârșitore românească.

Având în vedere demersul inițiatorilor, completăm prezenta interpelare cu următoarele:

În varianta creării viitoarei regiuni așa zisulu ținut secuiesc fără secui, cum vor fi contracarate tendințele etnicilor romani de a parasi zona avand în vedere că:
a) în aceste județe este cunoscută tendința asimilării și condiționării ocupării posturilor în administrația publică, altele decât cele prevazute în lege de cunoașterea limbii maghiare?;

b) Instituțiile publice de cultură din zonă nu sunt procupate de istoria și cultura românilor din zonă, acestea fiind total excluse. Există foarte multe situații în care autoritațile publice locale au refuzat și refuză în continuare includerea în stemele județelor și localităților însemnele heraldice reprezentand cultura, identitatea și spiritualitatea românească și prevederile legale de respectare a limbii romane ca limbă oficială natională?;

c) Cum se va contracara tendinta ultimilor 9 ani în care populația romanească a cunoscut cea mai dramatică scădere aproximativ 12 %, iar populația maghiară aproximativ 7%.

d) Care este explicația inițiatorilor privind faptul că la recensamantul din anul 2011, o bună parte din persoanele care s-au declarat rrome nu cunosc limba romană, dar toți vorbesc maghiara, sau foarte multe persoane de etnie rromă s-au declarat maghiari, cum este cazul din Valea Crișului, unde 800 de rromi s-au declarat etnici maghiari?.

Care vor fi instrumentele legale și pârghiile economice eficiente pentru a contracara lipsa sau diminuarea fondurilor care veneau de la bugetul central de stat catre bugetele locale, știindu-se faptul că zona este cunoscută ca fiind slab dezvoltată din punct de vedere economic?.
În cazul în care se dorește putem pune la dispoziție și datele economice ale acestor județe, unde observăm cu ușurință că salariul mediu net este mai mic decat salariul mediu net pe țară potrivit datelor Comisiei Nationale de Prognoza (CNP), iar în județul Covasna, potrivit conducerii Agenţiei de Ocupare a Forţei de Muncă (AJOFM) Covasna, 80%, dintre salariaţii din judeţ sunt plătiţi cu salariul minim pe economie, fiind un exercițiu de supraviețuire.

Zona dorită a fi autonomizată este una dintre cele mai sărace din România. Topul județelor în funcție de valoarea lor economică arată că Județul Mureș se află pe locul 17 (10,64 mld lei ), Harghita pe locul 31 (6,18 mld lei), iar Covasna pe locul 41 (3,97 mld lei).

Datele din Registrul Comerţului arată că în cele trei judeţe sunt active 67.629 de companii, iar din cifrele Comisiei de Prognoză reiese că ar exista 216.000 de salariaţi.

Asta înseamnă între 3 şi 4 salariaţi, în medie, per companie sau, atenţie, 19,1% din populaţia totală a regiunii. Practic, din cinci localnici ai acestui ținut, doar unul este salariat. Din aceleaşi statistici oficiale aflăm că populaţia ocupată este, aici, de 424.600 de persoane, adică 37% din total. Sau, cu alte cuvinte, din trei localnici, doar unul are o ocupaţie.

În concluzie pe scurt, proiectul de hotărâre este unul fals, nevalid, neviabil, lipsit de substanță socială, geopolitică și demografie regională reală și corectă, un proiect agresiv și provocator ce lezează și sfidează demnitatea și sentimentul național românesc, cultivând gratuit în acest spațiu ura interetnică și manifestările extremist-naționaliste.

Covasna,

27.10.2014

Un grup de covăsneni”

×SursaCotidianul.ro
avatar
Admin
Admin

Mesaje : 1921
Data de înscriere : 03/02/2013

Vezi profilul utilizatorului http://scrisoridingerulia.forumgratuit.ro

Sus In jos

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator Sus

- Subiecte similare

 
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum