SCRISORI DIN GERULIA
Vrei să reacționezi la acest mesaj? Creați un cont în câteva clicuri sau conectați-vă pentru a continua.

CUM AU INTERVENIT AMERICANII ÎN CAZUL MARKO ATTILA: Diplomați americani au mers cu fostul deputat la ÎCCJ/ Departamentul de Stat a reclamat abuzuri în acest caz

In jos

CUM AU INTERVENIT AMERICANII ÎN CAZUL MARKO ATTILA: Diplomați americani au mers cu fostul deputat la ÎCCJ/ Departamentul de Stat a reclamat abuzuri în acest caz Empty CUM AU INTERVENIT AMERICANII ÎN CAZUL MARKO ATTILA: Diplomați americani au mers cu fostul deputat la ÎCCJ/ Departamentul de Stat a reclamat abuzuri în acest caz

Mesaj  VIO_ANA la data de Mier Apr 15, 2015 7:00 pm

http://www.flux24.ro/exclusiv-cum-au-intervenit-americanii-in-cazul-marko-attila-diplomati-americani-au-mers-cu-fostul-deputat-la-iccj-departamentul-de-stat-a-reclamat-abuzuri-in-acest-caz/
&
http://gerula.wblog.ro/2015/04/16/cum-au-intervenit-americanii-in-cazul-marko-attila/

Multă lume vorbește în România de cazul Marko Attila. Fostul deputat UDMR Marko Attila a spus miercuri, într-un interviu acordat unui post de radio ungar, că nu vrea să se întoarcă în România şi intenţionează să înceapă o nouă viaţă în Ungaria, el apreciind că a fost condamnat pe nedrept în România, unde justiţia este un ”instrument de blocare a retrocedărilor”. El a anunțat că a fost asigurat de guvernul ungar că nu va fi extrădat

Marko Attila, nepotul preşedintelui de onoare al UDMR, Marko Bela, suspectat de DNA de implicare în retrocedarea de terenuri alături de fostul şef al DIICOT, Alina Bica, şi alţi oficiali, se află în Ungaria și nu poate fi cercetat de DNA. Cazul Marko Attila este însă mai complicat decât pare la prima vedere. Acesta mai are o condamnare la 3 ani de închisoare pentru perioada în care a fost secretar de stat la Departamentul pentru relaţii interetnice când a votat în favoarea retrocedării Colegiului Székely Mikó (foto), caz care este monitorizat de Congresul şi Departamentul de Stat american.

szekeli-miko.bas4fnxluoGuvernul american urmăreşte cu o atenţie sporită chestiunea retrocedării bunurilor bisericilor maghiare din România, confiscate după 1945, a anunţat Departamentul de Stat american, într-o scrisoare de răspuns, adresată congresmenilor care s-au adresat în luna iunie 2013 secretarului de stat american, John Kerry, scria Magyar Hirlap. ”Guvernul american şi-a asumat un rol principal pentru a îndemna România să adopte o legislaţie care va asigura o soluţie corectă, transparentă şi rapidă proprietarilor de drept ai imobilelor naţionalizate de către fostele autorităţi comuniste şi fasciste”, se arată în scrisoarea semnată de subsecretar de stat, Thomas B. Gibbons.

Emisarul special pentru problemele Holocaustului, ambasadorul Douglas Davidson, a întreprins o vizită la Bucureşti în luna mai 2013 pentru a discuta în acest sens cu Guvernul şi cu Parlamentul României, precum şi cu reprezentanţii societăţii civile, i-a informat Thomas B. Gibbson pe congresmenii americani. Scrisoarea Departamentului de stat american este datată cu 9 iulie 2013, iar copia acestei scrisori a fost remisă Agenţiei ungare de Presă MTI de către Fundaţia pentru Drepturile Fundamentale ale Maghiarilor, cu sediul la New York.

depofstate

În data de 14 iunie 2013, 20 de membrii ai Congresului american au solicitat, într-o scrisoare, ministrului american de externe, John Kerry, să adopte o poziţie fermă faţă de Guvernul de la Bucureşti pentru ca statul român să procedeze neîntârziat la retrocedarea proprietăţilor bisericilor maghiare, confiscate după 1945. Cei 20 de congresmani, printre care preşedintele Comisiei pentru politica externă, Ileana Ros-Lehtinen, copreşedintele Comisiei Helsinki SUA, Christopher Smith, precum şi cei trei copreşedinţi ai Grupului maghiar din Congresul american, Andy Harris, Marcy Kaptur şi David Joyce, au pledat pe lângă ministrul american de externe pentru ca în cadrul negocierilor purtate cu Guvernul român să solicite retrocedarea, în mod echitabil, imediat şi corect, a bunurilor care au aparţinut instituţiilor religioase expropriate.

Grupul membrilor Congresului american, format din 13 legiuitori republicani şi şapte democraţi, a solicitat, de asemenea, ministrului de externe John Kerry, să informeze Guvernul român şi despre faptul că intenţionează să urmărească cu atenţie evoluţia cazului Colegiului Reformat Székely Mikó din Sfântu Gheorghe, precum şi procedura judecătorească îndreptată împotriva lui Attila Markó, Attila Marosán şi Silviu Clim. Referitor la acest caz, Departamentul de Stat american a precizat, în scrisoarea sa de răspuns, că Ambasada Statelor Unite ale Americii la Bucureşti urmăreşte de la bun început cu atenţie acest caz. Colaboratorii ambasadei americane au purtat convorbiri pe data de 25 iunie 2013 cu Attila Markó şi la solicitarea acestuia din urmă au fost prezenţi şi la audierea sa care a avut loc la Curtea Supremă de Casaţie şi Justiţie.

Thomas B. Gibbson a avansat ideea potrivit căreia Guvernul american va insista în continuare în vederea pronunţării unei sentinţe juste, bazate pe principiile statului de drept. Curtea de Apel Buzău a modificat anul trecut, pe 28 iunie, hotărârea potrivit căreia Colegiul Székely Mikó trebuie să fie retrocedat Bisericii Reformate maghiare, a dispus retroactiv amendarea bisericii reformate şi i-a condamnat la trei ani de închisoare cu executare pe cei trei membri ai Comisiei de retrocedare a imobilelor confiscate după 1945, respectiv pe Attila Markó, Attila Marosán şi Silviu Clim.
VIO_ANA
VIO_ANA

Mesaje : 137
Data de înscriere : 01/06/2013

Sus In jos

Sus


 
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum