Războiul celor trei Puteri. Ultimatumul DNA, înţepăturile lui Tăriceanu, presiunile lui Ponta şi „petardele” CSM

http://www.puterea.ro/dezvaluiri/razboiul-celor-trei-puteri-ultimatumul-dna-intepaturile-lui-tariceanu-presiunile-lui-ponta-si-petardele-csm-112339.html

Puterea executivă, cea legislativă şi cea judecătorească se află în plin război, după ce procurorii DNA au trimis şefului Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, un ultimatum prin care îl „somează” să le trimită toate înscrisurile în cazul lui Dan Şova până miercuri, 22 aprilie, cel mai târziu. Reacţia lui Tăriceanu a fost una de conformare, dar şi ironică. Şeful Senatului a spus că va trimite documentele, dar a explicat că acestea sunt deja pe site-ul instituţiei, şi a sugerat că procurorii nu sunt în pas cu tehnologia. Anterior, şeful Executivului, Victor Ponta, i-a ţinut partea lui Tăriceanu, fiind de părere că senatorii nu sunt angajaţii DNA şi nu ar fi obligaţi să se conformeze, sugerând chiar că, în noile condiţii, măsura eliminării procurorilor din categoria magistraţilor ar avea susţinere parlamentară. În „focul încrucişat” al declaraţiilor, CSM a aruncat la rândul său trei „petarde”: independenţa procurorilor să fie garantată prin Constituţie, răspunderea materială a magistraţilor – eliminată, iar perioada de reţinere a suspecţilor să fie prelungită la 48 de ore. Altfel spus, război pe faţă!

Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a trimis luni o nouă cerere preşedintelui Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, prin care solicită predarea, în cel mai scurt timp, a înscrisurilor privind cazul senatorului Dan Şova, arătând că refuzul constituie infracţiunea de obstrucţionare a justiţiei. DNA solicită predarea tuturor înscrisurilor întocmite de Senat ca urmare a cererii DNA din 13 martie de încuviinţare a reţinerii şi arestării preventive a senatorului Dan Şova, cercetat pentru trei infracţiuni de complicitate la abuz în serviciu. De asemenea, DNA cere predarea tuturor înscrisurilor întocmite de Senat în anii 2014 şi 2015, ca urmare a cererilor DNA pentru urmărirea penală, reţinerea şi arestarea preventivă a senatorilor în funcţie în perioada respectivă. DNA solicită ca aceste înscrisuri să fie predate „în cel mai scurt timp, dar nu mai târziu de 22 aprilie”. „Refuzul de punere la dispoziţia DNA a înscrisurilor arătate mai sus constituie infracţiune de obstrucţionare a justiţiei prevăzută de art. 271 alin. 1) lit. b) Codul Penal”, se menţionează în documentul transmis Senatului.

Ultimatumul DNA

„Cererea de predare de înscrisuri adresată preşedintelui Senatului de către procurorii DNA se întemeiază pe dispoziţiile art. 170 alin 1 Cod Procedură Penală, potrivit căruia în cazul în care există o suspiciune rezonabilă cu privire la pregătirea sau săvârşirea unei infracţiuni şi sunt temeiuri de a se crede că un obiect ori un înscris poate servi ca mijloc de probă în cauză, organul de urmărire penală sau instanţa de judecată poate dispune persoanei fizice sau juridice în posesia căreia se află să le prezinte şi să le predea, sub luare de dovadă”, arăta luni DNA, într-un comunicat de presă. În noua cerere, DNA precizează că alte două solicitări similare fuseseră trimise preşedintelui Senatului, de către procurori, la datele de 9 aprilie 2015, respectiv 14 aprilie 2015, dar acestea nu au primit vreun răspuns. „Subliniem că afirmaţiile făcute în spaţiul public potrivit cărora cererile anterior menţionate ar fi trebuit transmise Senatului, de către DNA, prin intermediul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi al Ministerului Justiţiei, sunt eronate, deoarece respectiva procedură, fiind o procedură specială, este aplicabilă numai în situaţia cererii de încuviinţare a reţinerii/arestării (membrilor Parlamentului) ori a urmăririi penale (a miniştrilor sau foştilor miniştri care sunt şi membri ai Parlamentului). Or, în situaţia de faţă, procurorii DNA solicită Senatului înscrisuri necesare cauzei, astfel încât sunt aplicabile dispoziţiile dreptului comun, aceleaşi care s-ar aplica în împrejurarea în care un organ de urmărire penală ar cere unei instituţii acte sau documente ce pot servi ca mijloc de probă”, mai arată DNA. Noua adresă a DNA, datată 16 aprilie, urmează să fie discutată în Biroul Permanent al Senatului. DNA a mai cerut preşedintelui Senatului, în 14 aprilie, prin două cereri, toate înscrisurile întocmite de această Cameră, privind urmărirea penală, reţinerea şi arestarea preventivă a senatorilor în funcţie, în 2014 şi 2015, precum şi documentele în cazul senatorului Dan Şova.

Reacţia lui Tăriceanu

Preşedintele Senatului a reacţionat, luni, la ultimatumul trimis de DNA. Călin Popescu Tăriceanu a explicat, într-o conferinţă de presă susţinută la Senat, că instituţia pe care o conduce a dat curs cererilor DNA încă de când acestea au fost transmise, însă, în acelaşi timp, i-a scris ministrului Justiţiei să intervină în ceea ce priveşte procedura, întrucât DNA nu ar fi trebuit să se adreseze direct Senatului, ci prin minister. Călin Popescu Tăriceanu a spus că documentele solicitate de DNA urmează să fie transmise până pe data de 22 aprilie, adică miercuri, pentru a respecta ultimatumul anchetatorilor. Tăriceanu a subliniat că este vorba despre documente publice, care pot fi găsite pe site-ul Senatului, şi a ţinut să precizeze că demersul DNA „este o modalitate care mă duce cu gândul că nu toată lumea a asimilat o serie de facilităţi ale tehnologiei care au apărut”. „Sunt documente publice, dar dacă se doreşte să plece cu o ştampilă de însoţire, foarte bine (...), nu e nici o problemă, le trimitem scrise pe hârtie”, a menţionat Tăriceanu.

Ponta: Senatorii nu sunt angajaţi la DNA

La rândul său, premierul Victor Ponta a afirmat că l-a atenţionat pe ministrul Justiţiei că cererea „unui procuror DNA” către Senat privind votul la arestarea unor senatori, inclusiv pentru Şova, încalcă regulile de procedură şi respectul între instituţii, iar ministrul l-a asigurat că va vorbi cu procurorul general. „Există situaţii în care chiar eu i-am spus ministrului Cazanciuc, când a fost chestia cu un procuror de la DNA care s-a dus să-i ancheteze pe senatori cum au votat, că miniştrii nu se adresează Parlamentului direct, ci prin mine, ca prim-ministru. Preşedintele Iohannis, dacă se adresează Parlamentului, o face sub semnătură, nu pune un consilier sau un portar. (n.n. – I-am spus) vezi că e o încălcare gravă a unei reguli de procedură, care de fapt înseamnă respect între instituţii şi mi-a zis că o să vorbească cu procurorul general şi o să-i spună, nu public. Aici e vorba de respect între instituţii. Senatorii nu sunt angajaţii unui procuror de la DNA, cum nici procurorii nu sunt angajaţii Senatului”, a spus Ponta la Antena 3.

Procurorii riscă să nu mai fie magistraţi

Premierul Victor Ponta şi-a nuanţat, luni, declaraţia spunând că nu orice fel de procuror poate ancheta senatorii şi a apreciat că, deşi iniţial el s-a opus propunerii ca procurorii să fie scoşi din categoria magistraţilor, o astfel de propunere ar avea în prezent susţinere în Parlament. Ponta a subliniat că între cele trei puteri trebuie să existe un anumit tip de comunicare, susţinând că orice membru al Guvernului se adresează Parlamentului prin prim-ministru, care semnează inclusiv răspunsuri, interpelări, şi în mod asemănător preşedintele ţării se adresează direct Parlamentului şi nu prin intermediari. „Aşa încât, relaţiile între justiţie trebuie făcute prin procurorul general, eventual ministrul Justiţiei. Nu orice fel de procuror se apucă să ancheteze senatorii. La asta m-am referit, mi se pare un lucru extrem de bun-simţ”, a declarat Ponta. Solicitat să comentze propunerile parlamentarilor privind eliminarea procurorilor din categoria magistraţilor, Ponta a arătat că o astfel de propunere ar avea susţinere. „A fost o propunere a colegilor de la PNL, în 2013, la discuţia pentru revizuirea Constituţiei au propus acest lucru. Eu atunci m-am opus. Poate că am fost subiectiv. Ca fost procuror, am considerat că trebuie să rămână magistraţi. Acum, dacă PNL îşi mai susţine propunerea, din ce am discutat cu ceilalţi colegi din comisie, cred că va avea sprijin. Doar să nu se fi răzgândit PNL”, a declarat Ponta.

„Dictatura” CSM

Dacă premierul consideră că eliminarea procurorilor din categoria magistraţilor ar avea sprijin, plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) susţine contrariul: că este necesară întărirea actualului statut al procurorului, prin statuarea în Constituţie a independenţei sale, precizând că este nevoie de înlăturarea controlului desfăşurat de ministrul Justiţiei asupra activităţii Ministerului Public. Conform CSM, faptul că funcţiile unui judecător şi procuror sunt complementare implică faptul că „fiecare dintre ei este conştient că o justiţie imparţială necesită egalitate de instrumente între Ministerul Public şi apărare şi că procurorii trebuie să acţioneze, de fiecare dată, onest, obiectiv şi imparţial”. Totodată, plenul CSM consideră că se impune eliminarea din Constituţie a răspunderii materiale a magistraţilor, urmând ca această problemă să fie reglementată la nivelul legii organice. CSM mai propune, pentru asigurarea echilibrului celor trei puteri ale statului, ca trei judecători ai Curţii Constituţionale să fie numiţi de Parlament, trei de preşedintele României şi trei de către CSM, nu de către Senat, aşa cum se întâmplă în prezent. O altă propunere a CSM se referă la perioada de reţinere, care ar trebui să fie majorată de la 24 la 48 de ore, perioadă de timp considerată rezonabilă şi care ar permite o ingerinţă minimă în ceea ce priveşte libertatea persoanei. „Această durată maximă de 48 de ore nu ar comporta probleme din perspectiva Convenţiei europene a drepturilor omului, de altfel, la nivel european fiind prevăzute durate maxime ale reţinerii mai mari de 24 de ore, de 48 dacă nu chiar de 72 de ore”, potrivit CSM.