Dosarul Diaspora prinde viteză la DNA

Autoritatea Electorală Permanentă a transmis, luni, procurorilor anticorupţie mai multe documente solicitate de DNA în dosarul organizării alegerilor prezidenţiale din noiembrie 2014 în secţiile de votare din străinătate. Anchetatorii au cerut şi corespondenţa intra şi interinstituţională privind votul din Diaspora.

Reprezentanţii Autorităţii Electorale Permanente (AEP) au transmis procurorilor anticorupţie toate documentele şi materialele aferente şedinţelor de lucru, intra şi interinstituţionale, privind procesul de organizare şi desfăşurare în străinătate a alegerilor pentru preşedintele României din acest an, precizează AEP într-un comunicat de presă. Anchetatorii au cerut inclusiv corespondenţa dintre funcţionarii AEP cu privire la alegeri, dar şi comunicările dintre instituţiile în procesul organizării votului în Diaspora. Până în momentul în care au fost transmise documentele către DNA, nici o persoană din conducerea Autorităţii Electorale Permanente nu a fost chemată la audieri în dosarul privind organizarea alegerilor în secţiile de votare din străinătate. Dosarul privind problemele cu votul din Diaspora a fost preluat, în 4 decembrie, de Direcţia Naţională Anticorupţie, de la procurorii Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ).

Parchetul General a pasat cazul

Parchetul General a trimis joi către DNA dosarul în care se fac cercetări cu privire la modalitatea de organizare şi desfăşurare a votului în Diaspora la alegerile prezidenţiale. “La data de 4 decembrie 2014, constatând că faptele cu privire la care s-a început urmărirea penală sunt susceptibile de a fi încadrate şi în dispoziţiile art. 132 din Legea nr. 78/2000 privind prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, norme care atrag competenţa de investigare a Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Secţia de urmărire penală şi criminalistică a dispus declinarea cauzei în favoarea acestei structuri”, preciza Parchetul General, într-un comunicat de presă.

În document se arată că urmărirea penală în acest dosar a fost începută pe 18 noiembrie 2014, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de abuz în serviciu, neglijenţa în serviciu şi împiedicarea exercitării drepturilor electorale. Dosarul privind probleme la votul din Diaspora, la alegerile prezidenţiale, a fost constituit, pe rolul Secţiei de urmărire penală şi criminalistică a PICCJ, prin conexarea a şase dosare penale care vizează plângeri legate de modul de desfăşurare a scrutinului. Faptele sesizate în plângeri sunt abuzul în serviciu, neglijenţa în serviciu şi împiedicarea exercitării drepturilor electorale.

La ambele tururi ale alegerilor prezidenţiale, din 2 şi 16 noiembrie, românii din străinătate au ieşit la vot în număr record, însă în mai multe capitale europene, cozile au fost uriaşe, iar mii de oameni nu au mai putut vota.

Problemele votului din Diaspora au dus la demisia ministrului de Externe, Titus Corlăţean. Înlocuitorul lui, Teodor Meleşcanu şi-a cerut scuze românilor din Diaspora care nu au putut vota la al doilea tur de scrutin şi a declarat că trebuie identificate soluţii legislative pentru a asigura condiţiile ca românii să-şi exercite dreptul de vot oriunde s-ar afla în străinătate. La două zile după turul al doilea, şi Meleşcanu a demisionat, precizând că a luat această decizie ca “om de onoare”, “într-o ţară în care nimeni nu prea-şi asumă responsabilităţile”.