CU BISTURIUL IN TUMOAREA PRIMULUI TUR DE SCRUTIN - Cateva evolutii stranii dupa primul tur. Cele mai importante evenimente

Dan Tapalaga
Imediat dupa primul tur au avut loc o serie de evenimente si evolutii ciudate, cu rol decisiv pentru turul doi. De departe cel mai important eveniment ramane votul masiv pe listele suplimentare. HotNews.ro a sesizat inca din ziua alegerilorindicatorii de frauda in anumite judete, a continuat sa semnaleze votul neobisnuit de mare pe listele suplimentare, a cerut verificarea acestora si a inventariat cu precizie localitatile fara potential turistic sau studentesc unde s-a votat cel putin dubios.

Racolarea in forta a primarilor gratie ordonantei care a suspendat timp de 45 de zile efectele legii antimigratie a sporit in mod semnificativ posibilitatile de frauda la vot. Unele judete au ajuns pur si simplu fara opozitie, dominate de partidul stat, scapate de sub orice forma de control democratic. Un mare pericol pe termen lung.

1. Mari suspiciuni de frauda. Aceasta este cea mai proasta veste pentru turul doi: PSD dispune de o masinarie de partid puternica, capabila sa fraudeze votul fara mari riscuri deoarece controleaza pe alocuri totul. Cristian Pantazi a expus clar problema. Unul din participantii la numaratoarea paralela efectuata de opozitie a marturisit pentru HotNews.ro sub protectia anonimatului:
"La inceput, rezultatele venite aleatoriu din sectiile de votare indicau CONSTANT o diferenta de aproximativ 5 la suta intre Ponta si Iohannis. Ulterior, la 2 dimineata, diferenta s-a dus brusc la 8 la suta. Peste o ora era de 10 procente. Ultimele judete care au comunicat numaratoarea paralela au fost exact cele in care s-au raportat voturi multe pe listele suplimentare. Ultimul judet a fost Olt, unde raportarea se blocase timp de o ora la 60 la suta. Explicatia: listele suplimentare din sectiile de vot fara reprezentanti ACL au venit ultimele. Pe masura ce se adunau datele, voturile pentru Ponta pe aceste liste mareau diferenta fata de Iohannis. Imi pare rau ca nu exista o inregistrare filmata a numaratorii paralele de la ora 22 la ora 4. Se putea vedea cat de ciudata a fost evolutia rezultatelor. La 4 dimineata i-am spus lui Videanu: "Este stranie evolutia raportarilor. Sa cerem numarul voturilor anulate". Cineva mai experimentat a comentat: "Veti vedea ca voturile nule nu sunt problema. Problema sunt voturile de pe listele suplimentare".
Pe listele suplimentare din tara au votat aproape un milion de alegatori(963.987). Evident ca nu toti sunt suspecti de frauda, sigur ca un numar semnificativ a votat cel mai probabil in mod justificat in alta parte decat locul de domiciliu. Dar trebuie lamurit un mecanism pentru a evita neplaceri majore in turul doi si noi suspiciuni de viciere grava a procesului electoral. Daca adaugam la asta voturile lipsa din strainatate, obtinute prin impiedicarea diasporei de a vota, s-ar putea sa avem imaginea unor alegeri trucate in mod semnificativ. Nu prin soft, nu prin alte teorii ale conspiratiei, ci in mod concret, brutal si fara prea multe scrupule.

Din pacate, nu mai vedem aceeasi dorinta ca in 2012 din partea parchetelor si a serviciilor de informatii de a clarifica in ce masura s-a incalcat sau nu legea. Cativa ziaristi, cateva ONG-uri si cativa oameni din opozitie se mai agita sa inteleaga ce s-a intampalt, in rest liniste si pace.

2. De notat lipsa de reactie a presedintelui Traian Basescu, tacerea sa adanca in fata acestor potentiale mari abuzuri. A criticat "gravele deficiente" si "neajunsuri" intr-un comunicat laconic emis in ziua primului tur, pe 2 noiembrie si a cerut formal demisia ministrului de externe Titus Corlatean. De atunci nu a mai iesit public pentru a-si intari pozitia, desi intre timp au aparut o multime de alte motive, probe si semne de intrebare legitime. Inainte de primul tur, Traian Basescu gasea timp tot la doua-trei zile sa-si sustina favorita la televizor. Acum, a disparut odata cu ea.

Odata cu iesirea Elenei Udrea din cursa, nici drepturile cetatenilor nu mai par atat de importante in ochii presedintelui pantru a merita aparate. Alegatorii i-au creditat favorita, si implicit pe el, cu doar 5, 2%. Intrebarea este pe cine vor sustine Udrea si Basescu in turul doi. Un sprijin acordat explicit lui Klaus Iohannis i-ar face mai mult rau. Abia in aceasta situatie cel mai bine ar fi sa taca, sa nu spuna nimic pentru a nu-l expune pe Iohannis si mai mult.

3. Victor Ponta a format rapid dupa primul timp coalitia ciudatilor. Dan Diaconescu, Vadim Tudor si, in prima faza, Kelemen Hunor, si-au anuntat sprijinul pentru candidatul PSD in turul al doilea. Ponta spera astfel sa castige electoratul nationalist din Ardeal, unde s-a plasat sub Iohannis in turul I. UDMR a anuntat oficial joi ca lasa electoratul maghiar sa voteze dupa constiinta.

Este o mutare menita sa-l ajute pe Ponta. Maghiarii oricum nu voteaza PSD, dar Ponta risca sa piarda si voturile nationalistilor din cauza aliantei la guvernare cu UDMR. Hunor a explicat pretinsa neutralitate a UDMR, pana ieri sustinatoarea lui Ponta, prin intrarea lui Vadim Tudor in ecuatie. Pana si sublinierea ca UDMR intra in neutralitate din cauza liderului PRM este de natura sa dea satisfactie ultra-nationalistilor romani.

Cel mai important pentru Ponta este ca UDMR nu se mobilizeaza in sprijinul lui Iohannis, cum era de asteptat. Cu sau fara sprijinul UDMR, ramane marele compromis dispus sa-l faca liderul PSD cu oricine pentru o mana de voturi, chiar daca in trecutul recent sustinatorii sai de azi il calomniau si insultau in stilul vadimist-otevist consacrat. Ponta a dezgropat fara prea multe mustrari de constiinta stafia nationalismului si antisemitismului ingropata cu eforturi mari de establishment-ul romanesc. Va plati pentru aceasta eroare costuri externe majore.

PSD marcheaza inca un moment rusinos prin asocierea cu Vadim Tudor amintind de metodele PDSR-ului condus de Ion Iliescu. Din pacate, compromisul nu va fi taxat de electoratul acestui partid, dispus sa inghita orice. Ponta isi amageste alegatorii din 2012 cu iluzia unei prosperitati viitoare, posibila odata cu eliberarea de "basism". In lipsa rezultatelor, le serveste momentan "mandria de a fi roman". Iar propaganda mogulilor il ajuta il ajuta din plin sa intretina marea iluzie.

4. DNA continua ofensiva anti-baroni, intr-o operatiune care pare tot mai clar coordonata de serviciile secrete. Din acest punct de vedere, procurorii anticoruptie sub Codruta Kovesi isi consolideaza reputatia de "sectie penala a SRI." Din toate comunicatele DNA aflam ca dosarele sunt facute cu sprijinul Serviciului Roman de Informatii. Putem constata cu totii, mai ales dupa rezultatele primului tur, ca operatiunea de purificare interna a PSD nu a afectat nici capacitatea de mobilizare a baronilor, nici imaginea partidului. Pare mai degraba o operatiune cosmetica, menita a-i usura misiunea lui George Maior in caz ca va fi numit premier.

Si Victor Ponta are numai de castigat din dosariada DNA-SRI. Scapa de dinozaurii din partid si face loc lupilor tineri, plus ca se va putea lauda ca partidul s-a curatat de corupti. Fiind un lider slab si fara autoritate, Ponta era incapabil sa reformeze singur partidul. George Maior va beneficia si el de actiunile serviciului pe care il conduce in caz ca accepta nominalizarea in functia de premier. Baronii PSD ar fi avut capacitatea sa-i subrezeasca pozitia de premier. Anihilarea lor cu anchete penale limiteaza riscurile de complot intern. Actiunea SRI reprezinta insa un pericol pentru democratie pe termen lung. Interventia pe fata a serviciilor secrete in jocul politic, iesirea lor din neutralitate este un precedent extrem de periculos. SRI isi aroga un rol pe care nu ar trebui sa-l aiba: exercita puterea in beneficiul unui candidat. Au trecut o linie rosie, ce au facut se numeste in egala masura "lupta anticoruptie" si "politie politica", depinde de perspectiva.

5. Candidatul ACL, Klaus Iohannis s-a trezit greu dupa turul I. A cazut la pace cu Monica Macovei abia joi, desi trebuia s-o faca a doua zi dupa alegeri, din proprie initiativa si fara ezitare. Iohannis s-a mai trezit cu o problema pe cap: tradarile interne. In noaptea alegerilor, cifrele care curgeau pe monitoarele partidului aratau, spre groaza liberalilor, o slaba mobilizare mai ales din partea PNL sau chiar tradari flagrante.

Vor urma reglari de conturi intre Blaga si Iohannis dupa alegeri, mai ales daca vor pierde. Batalia majora pare sa se duca azi pe voturile din Ardeal, unde Iohannis are un ascendent politic clar, insa Victor Ponta dispune de resursa guvernamentala.

O mare necunoscuta ramane modul in care va reactiona comunitatea maghiara, daca va asculta ordinele liderilor si cat de mult se vor mobiliza alegatorii de rand in conditiile neutralitatii politice proclamate politic de UDMR. Maghiarii ar putea inclina in mod decisiv balanta, dar depinde cati vor iesi la vot, cati vor asculta de liderii lor.