Plecările lui Ponta

Întrebare la Radio Erevan:
-De ce s-a ascuns Ponta în momente cheie?
Răspuns: De fiecare dată!
Toată lumea comentează dispariţia lui Ponta după usturătorul eşec din turul 2 al prezidenţialelor. Fără să anunţe nimic pe posturile tv, nici măcar pe cele care îi pupau până mai denunăzi tălpile, primul ministru al Româniai a dat un anunţ sec în MO nr.0841în care anunţa că până pe data de 24 lasă guvernul pe mâna celui mai incompetent din toţi miniştrii dar care îi este şi vice-prim ministru şi naş şi aliat-deocamdată- zic unii.

Variante
Unii pun fuga pe seama ruşinii, alţii pe seama durerii, alţii pe seama nevoii de limpezire, alţii pe laşitate, alţii pe intenţia de a găsi o soluţie sau a pregăti ceva. Gurile rele spun că ar fi chiar o legătură între pauza lui Ponta şi amânarea deciziei privind incomatibilitatea lui Johannis, care este împinsă până pe data de 25 11.2014, dar cine mai ştie?

Ponta şi ruşinea
Toate aceste presupuse motive pot să aibă o oarecare justificare dar eu personal aş scoate din calcul ruşinea. Ar fi ruşinos pentru Ponta să dea dovadă de atâta slăbiciune şi să aibă ruşine. Dacă ar fi avut ruşine, acuma aveam demisia lui pe masă şi la partid şi la guvern, dacă ar fi avut ruşine nu ar fi minţit în doi ani cât alţii în 20, dacă ar fi avut ruşine ar fi anulat din prima zi după preluarea puterii, aşa cum promisese, ruşinoasa lege a pensiilor votată fraudulos de Anastase, dacă ar fi avut ruşine nu ar fi acceptat actul în 11 puncte al lui Barroso, nu ar fi bătut palma cu Băsescu, nu ar fi … făcut multe alte lucruri ruşinoase. Deci ruşinea pică din start.

Fuga e ruşinoasă doar pentru cine are ruşine
Celelalte motivaţii ar putea sta în picioare, fără să se excludă una pe alta. Eu însă cred că Ponta a plecat din obişnuinţă. La el a devenit un obicei ca ori de câte ori îl strange cămaşa la gât să dea dosu cum se spune prin Oltenia, adică să dea bir cu fugiţii ca să scape de răspundere, să nu îl mai întrebe lumea de ce, sau ce. Prea multe întrebări îi vin din toate părţile, prea multe probleme pe capul lui mic şi prea puţini oameni pe care să mai dea vina. Vrea nu vrea, toate întrebările şi oalele i s-ar sparge în cap, aşa că preferă să plece, sperând că până se întoarce, să nu mai fie nici o oală de noapte de deşertat în capul lui. Se vor găsi până atunci destui care să treacă pe sub balcoane exact când se aruncă ţucalele. Sunt destui tucări în partid care s-au învăţat şi se înghesuie să ia în cap toate dejecţiile în astfel de situaţii, sau cum le spuneam cândva, Hoplosternum thoracatum, sau sanitarii. Aşa că putem spune că fuga e ruşinoasă numai pentru cine are ruşine, pentru cine nu, fuga e sănătate curată.

Amintiri sănătoase
Să facem un exerciţiu de memorie şi să ne întoarcem în timp la momentul prezentării în Parlament a raportului CCR după referendumul din 2012, când toată România vuia de draci că deşi votaseră suspendarea lui Băsescu acesta le făcea zâmbre de la Cotroceni la umbra directivelor lui Barroso acceptate de Ponta. Atunci Ponta a plecat puţin din ţară, parcă prin Africa de Sud cică la nu ştiu ce Internaţională socialistă. Românii fierbeau, Zegrean venea în Parlament să ne spună în ce constă măreţia legilor în România iar Ponta se socializa socialist cu boşimanii câteva zile prin Africa de Sud.
Tot prin Africa de Sud a plecat premierul şi în marţea neagră din 10 decembrie 2013, e adevărat cu ocazia ceremoniei de înhumare a lui Mandela, dar nu trebuia să stea acolo 4 zile, când toţi ambasadorii şi ziariştii îl căutau să îl întrebe ce e cu Legea Amnistierii. Ar fi absurd să insinueze cineva că a aranjat să plece când se vota legea, dar ar fi şi mai absurd să nu vedem că a dat ordin să se bage legea pe sub mână la Camera Deputaţilor exact când nu era el acasă.
Să ne amintim că şi când a semnat celebrul act de colaborare extra-instituţională cu Băsescu, după ce a aflat lumea pe filiera unei ambasade ce făcuse el la 11 noaptea la Cotroceni, Ponta a luat o mică pauză competiţională băgându-l la înaintare pe Antonescu, iar acesta în 3 zile a reuşit să se contrazică de 3 ori, ca Sf. Petru.
Aşa că dacă urmărim aceste 4 puncte de cotitură în politica lui Ponta nu putem să nu constatăm că de fiecare dată când situaţia se împute premierul nostru se dă la fund tratând cu respectiva parte anatomică populaţia României. O fi bine domnule Ponta?

Sanitarii să trăiască!
Pentru mine personal, orice explicaţie va aduce domnul Ponta la întoarcere şi orice va face sau spune, un lucru va rămâne clar, acest om ne lasă de fiecare dată când dă de greu şi trebuie să răspundă în faţa noastră sau să ia o decizie capitală. Asta în termeni de specialitate se numeşte fugă de răspundere, incapacitatea de a manageria situaţiile de stress, laşitate, lipsă de simţ civic, instabilitate, labilitate. Ca să nu mai spun că îşi pune şi colaboratorii, subalternii, prietenii în situaţii delicate, lăsându-i să răspundă în locul lui sau să se omoare între ei până vine el. Urât obicei, infect caracter.Dar nu este mai puţin adevărat că pentru unii din colegii de partid sau subordonaţii din guvern, funcţia de sanitar vine ca o mănuşă.
ce il paste pe Ponta
Atenţie, cad .. bolovani
Ca să fie treaba şi mai clară, pentru cei care se întreabă ce se va întâmpla cu PSD-ul lui Ponta după aceste alegeri,să încercăm un pronostic. Toţi cei care nu au tăcut din gură vor fi maziliţi pentru că înainte de toate, PSD este un partid de gaşcă, adică un partid în care “disciplina de partid” , spiritul de turmă sau de gaşcă şi politica acoperirii gunoiului primează. Cei care cred că pot avea opinii separate fără să li se închidă gura, fără consecinţe, mai ales în astfel de situaţii când este clar că şeful a zbârcit-o, se înşeală. Vor fi sacrificaţi toţi cei care au îndrăznit chiar şi să facă aluzii la conducătorul suprem chiar dacă majoritatea, teoretic este de acord cu ei. Chiar şi play-boyul Mazăre, chiar dacă sau tocmai pentru că îşi va schimba numele în Erbse şi va renunţa la vacanţele în Madagascar pentru Berlin, va plăti cu vârf şi îndesat schimbarea frezei şi declaraţiile în două ape. Prietenii ştiu de ce.

Viitorul atârnă în faţă!
Să nu uităm că şi hăhăitul a avut momentele lui de muţenie şi dispariţie din peisaj ori de câte ori situaţia se îngroşa, deci Ponta nu a fost nici măcar original, poate e o trăsătură de .. caracter politic dâmboviţean.
Şi cum românul face haz de necaz în orice împrejurare, să ne bucurăm că Johanis, dacă va ajunge preşedinte, nu va fi aşa. El este mut tot timpul, aşa că nu se va observa când tace pentru că aşa e el sau când tace pentru că e prins cu pantalonii în vine. Pe de altă parte, când el va pleca undeva, va şti toată…Germania, şi aşa putem afla şi noi unde este.