Life in the American Gulags

In jos

Life in the American Gulags

Mesaj  QUASIMODO la data de Lun Ian 05, 2015 4:27 am

Life in the American Gulags
Prisons are the prototypes for the future community at large. Life outside prison will soon resemble life in prison.

An edited abridgment by Lasha Darkmoon of Chris Hedges’ The Prison State of America.

Introductory note by Lasha Darkmoon

We all know that the economy of Stalin’s Judeo-Bolshevik terror state was based on slave labor in the Siberian gulags, with tens of millions of innocent people being incarcerated and worked to death.

We also know that Stalin’s Soviet Union was essentially a Jewish regime, and that not only top government officials but that those who ran and staffed the slave labor camps known as “gulags” were mostly Jews. Witness Lazar Kaganovich, the so-called “Wolf of the Kremlin”.

It would seem that the same system of cruel exploitation of the masses has now taken root in neo-bolshevik America, another country run by Jews, and that Jewish-owned corporations such as Goldman Sachs are helping to turn America into one vast gulag. This time it is a capitalist gulag, however, not a communist one.

There is another striking difference between the Soviet gulag system and its American counterpart: a concerted attempt is now being made in America not only to make life an exploitative hell for prisoners but to replicate those oppressive conditions within American society at large—by making life equally hellish for the teeming masses outside prison who are doing their best to survive in an Israelified police state.

“The incarcerated poor have become the nation’s most exploited workers,” Chris Hedges notes bleakly. “They are the prototype drones for the corporate totalitarian state…. Life outside prison walls will soon resemble life in prison.”

“Life outside prison walls will soon resemble life in prison.”

The roughly 1 million prisoners who work for corporations and government industries in the American prison system are models for what the corporate state expects us all to become. And corporations have no intention of permitting prison reforms that would reduce the size of their bonded workforce. In fact, they are seeking to replicate these conditions throughout society.

States, in the name of austerity, have stopped providing prisoners with essential items including shoes, extra blankets and even toilet paper, while starting to charge them for electricity and room and board. Most prisoners and the families that struggle to support them are chronically short of money.

Prisoners must pay the state for a 15-minute deathbed visit to an immediate family member. New Jersey forces a prisoner to reimburse the system for overtime wages paid to the two guards who accompany him or her, plus mileage cost. The charge can be as high as $945.04. It can take years to pay off a visit with a dying father or mother.

Corporations have privatized most of the prison functions once handled by governments. They run prison “commissaries” or stores. And since the prisoners have nowhere else to shop, they often jack up prices by as much as 100 percent. These corporations, some of the nation’s largest, pay little more than a dollar a day to prison laborers who work in for-profit prison industries. They feed like jackals off the prisoners.


Our prison-industrial complex, which holds 2.3 million prisoners, or 25 percent of the world’s prison population, makes money by keeping prisons full. It demands bodies, regardless of color, gender or ethnicity.
As the system drains the pool of black bodies, it has begun to incarcerate others. Women—the fastest-growing segment of the prison population—are swelling prisons, as are poor whites in general, Hispanics and immigrants.

Prisons are no longer a black-white issue. Prisons are a grotesque manifestation of corporate capitalism. Slavery is legal in prisons under the 13th Amendment of the US Constitution.

The massive U.S. prison industry functions like the forced labor camps that have existed in all totalitarian states.

Corporate investors expect long-term returns. It is their lobbyists who write the draconian laws that demand absurdly long sentences and deny paroles.

Corrections Corporation of America (CCA), the largest owner of for-profit prisons and immigration detention facilities in the country, had revenues of $1.7 billion in 2013 and profits of $300 million. CCA holds an average of 81,384 inmates in its facilities on any one day. Aramark Holdings Corp., a Philadelphia-based company that contracts through Aramark Correctional Services to provide food to 600 correctional institutions across the United States, was acquired in 2007 for $8.3 billion by investors that included Goldman Sachs.

Note. Jews in the Soviet Union ran the gulags. In the United States, Jews are again prominent in the exploitation of the goyim masses through companies such as Goldman Sachs and other bankster corporations. (LD)

The three top for-profit prison corporations spent an estimated $45 million over a recent 10-year period for lobbying that is keeping the prison business flush. Private prison companies often sign state contracts that guarantee prison occupancy rates of 90 percent. If states fail to meet the quota they have to pay the corporations for the empty beds.


The United States, from 1970 to 2005, increased its prison population by about 700 percent.

Nearly half of all immigrants detained by the federal government are shipped to for-profit prisons, according to Detention Watch Network.

Corporate profit is not limited to building and administering prisons. Whole industries now rely almost exclusively on prison labor. Federal prisoners, who are among the highest paid in the U.S. system, making as much as $1.25 an hour, produce the military’s helmets, uniforms, pants, shirts, ammunition belts, ID tags and tents.

Prisoners work, often through subcontractors, for major corporations such as Chevron, Bank of America, IBM, Motorola, Microsoft, AT&T, Starbucks, Nintendo, Victoria’s Secret, J.C. Penney, Sears, Wal-Mart, Kmart, Eddie Bauer, Wendy’s, Procter & Gamble, Johnson & Johnson, Fruit of the Loom, Motorola, Caterpillar, Sara Lee, Quaker Oats, Mary Kay, Microsoft, Texas Instruments, Dell, Honeywell, Hewlett-Packard, Nortel, Nordstrom’s, Revlon, Macy’s, Pierre Cardin and Target.

Prisoners in some states run dairy farms, staff call centers, take hotel reservations or work in slaughterhouses. And prisoners are used to carry out public services such as collecting highway trash in states such as Ohio.

The wages paid to prisoners for labor inside prisons have remained stagnant and in real terms have declined over the past three decades. In New Jersey, in 1980, a prisoner made $1.20 for eight hours of work—yes, eight hours of work; today, he makes $1.30 for a day’s labor.

Prisoners earn, on average, $28 a month. Those incarcerated in for-profit prisons earn as little as 17 cents an hour.
However, items for sale in prison stores have risen in price over the past two decades by as much as 100 percent. And new rules in some prisons prohibit families to send packages to prisoners, forcing prisoners to rely exclusively on prison vendors. This is as much a psychological blow as a material one; it leaves families feeling powerless to help loved ones trapped in the system.

A bar of Dove soap in 1996 cost New Jersey prisoners 97 cents. Today it costs $1.95, an increase of 101 percent. The white Reebok shoes that most prisoners wear, shoes that last about six months, cost about $45 a pair. Those who cannot afford the Reebok brand must buy, for $20, shoddy shoes with soles that shred easily.

In addition, prisoners are charged for visits to the infirmary and the dentist and for medications.

When strong family ties are retained, there are lower rates of recidivism and fewer parole violations. But that is not what the corporate architects of prisons want: high recidivism, now at over 60 percent, keeps the cages full. This is one reason, I think, why prisons make visitations from relatives humiliating and difficult. It is not uncommon for prisoners to tell their families—especially those that include small children traumatized by the security screening, long waits, body searches, clanging metal doors and verbal abuse by guards—not to visit.

Prisoners with life sentences frequently urge loved ones to sever all ties with them and consider them as dead.

The rise of what Marie Gottschalk, the author of Caught: The Prison State and the Lockdown of American Politics, calls “the carceral state” is ominous. Prisons are not, in the final analysis, about race, although poor people of color suffer the most. They are not even about being poor.

Prisons are the prototypes for the future community at large—for the world outside the prison gates. They are emblematic of the disempowerment and exploitation that corporations seek to inflict on all workers. If corporate power continues to disembowel the country, life outside prison will soon resemble life in prison.


Mesaje : 71
Data de înscriere : 15/02/2013

Vezi profilul utilizatorului

Sus In jos

google translate

Mesaj  QUASIMODO la data de Lun Ian 05, 2015 4:31 am

Viața în gulagurile americane

Închisorile sunt prototipurile pentru comunitatea viitor la mare . L IFE închisoare afara va semăna în curând viața în închisoare.

O prescurtare editat de Lasha Darkmoon de Chris Hedges " Statul Prison of America .

Notă introductivă de Lasha Darkmoon

Știm cu toții că economia de iudeo-bolșevice stat teroare a lui Stalin sa bazat pe muncă forțată în gulagurilor siberiene, cu zeci de milioane de oameni nevinovați, încarcerat și a lucrat la moarte.

Știm, de asemenea că Uniunea Sovietică a lui Stalin a fost, în esență, un regim evreiesc, și că nu numai oficiali guvernamentali de top, dar că cei care a fugit și personal lagărele de muncă forțată, cunoscut sub numele "gulagurile" erau cea mai mare parte evrei. Martorul Lazar Kaganovici, așa-numitul "Wolf de la Kremlin".

S-ar părea că același sistem de exploatare crud a maselor a luat acum rădăcini în neo-bolșevic America, o altă țară condusă de evrei, și că societățile deținute de evrei, cum ar fi Goldman Sachs contribuie la rândul său, într-un vast America de gulag. De data aceasta este o gulag capitalist, cu toate acestea, nu unul comunist.

Nu există o altă diferență izbitoare între sistemul gulag sovietic și omologul său american: o încercare concertată se fac și în America nu numai pentru a face viata un iad de exploatare pentru deținuți, dar a reproduce aceste condiții opresive din cadrul societății americane la mare, de a face viața la fel de infernal pentru mase pline afara închisorii care fac tot posibilul pentru a supraviețui într-o stare de poliție Israelified .

" încarcerat săraci au devenit muncitori cel mai exploatate națiunii ", Chris Hedges observă sumbru. "Ei sunt dronele prototip pentru statul totalitar corporativ .... Viața afara zidurilor închisorii va semăna în curând viața în închisoare."

"Viața afara zidurilor închisorii va semăna în curând viața în închisoare."

Cele aproximativ 1 milion de prizonieri care lucrează pentru corporații și industriile de stat din sistemul penitenciar american sunt modele pentru ceea ce se așteaptă de stat corporativ ne pentru a deveni. Și societățile nu au intenția de a permite reforme penitenciare care ar reduce dimensiunea forței lor de muncă legat. De fapt, ele sunt în căutarea de a reproduce aceste condiții în întreaga societate.

Statele, în numele austeritate, s-au oprit furnizarea de prizonieri cu articole esențiale, inclusiv pantofi, pături suplimentare și chiar hârtie igienică, în timp ce încep să le aplice pentru electricitate și cazare și masă. Cei mai mulți deținuți și familiile care se luptă să-i sprijine sunt cronic scurtă de bani.

Deținuții trebuie să plătească statului pentru o vizită patul de moarte de 15 minute la un membru apropiat al familiei. New Jersey forteaza un prizonier a rambursa sistemul de salarizare suplimentare plătite pentru cei doi paznici care el sau ea însoțesc, plus costul de kilometri. Taxa poate fi la fel de mare ca 945.04 dolari. Aceasta poate dura ani de zile pentru a achita o vizită cu un tată sau mamă pe moarte.

Corporațiile au privatizat cele mai multe dintre funcțiile de închisoare dată manipulate de guverne. Ei rula închisoare "comisari" sau magazine. Și din moment ce deținuții nu au unde altundeva să magazin, au jack de multe ori prețurile de fel de mult ca 100 de procente. Aceste societăți, unele dintre cele națiunii cea mai mare, să plătească puțin mai mult de un dolar pe zi pentru muncitori închisoare care lucrează în pentru-profit industrii închisoare. Ei hrănesc ca șacalii off prizonierii.


Complexul nostru industrial-închisoare, care detine 2,3 milioane de prizonieri, sau 25 la suta din populatia lumii închisoare, a trimis bani prin menținându închisori complet. Este nevoie de organisme, indiferent de culoare, sex sau etnie.
Deoarece sistemul scurge piscina organismelor negru, ea a început să încarcera pe alții. Femeile-segmentul cea mai rapida crestere a închisorii populație sunt umflarea penitenciare, precum sunt albi săraci, în general, hispanici și imigranți.

Închisorile nu mai sunt o problemă alb-negru. Închisorile sunt o manifestare grotescă a capitalismului corporatist. Sclavia este legal în penitenciare sub Amendamentul 13 al Constituției Statelor Unite.

T el masive funcții ale industriei închisoare din SUA, cum ar fi lagărele de muncă forțată care au existat în toate statele totalitare.

Investitorii Corporate aștepta întoarce pe termen lung. Este grupurilor de interese lor, care scriu legile draconice care necesită absurd fraze lungi și neagă Paroles.

Corectarea Corporation of America (CCA), cel mai mare proprietar de-profit închisori și centre de detenție imigrației din țară, a avut venituri de 1.7 miliarde dolari în 2013 și un profit de 300 milioane dolari. CCA are o medie de 81,384 deținuți în instalațiile sale într-o zi. Aramark Holdings Corp., o companie cu sediul în Philadelphia care contractele prin Aramark Corecție Servicii pentru a oferi hrană pentru 600 de instituții corecționale din Statele Unite, a fost achiziționat în 2007 de 8.3 miliarde dolari de către investitori, care a inclus Goldman Sachs.

Notă. Evreii din Uniunea Sovietică a fugit gulagurilor. În Statele Unite, evreii sunt din nou proeminent în exploatarea maselor Goim prin companii precum Goldman Sachs si alte societăți bankster. (LD)

Cele trei top-profit corporații închisoare a petrecut o suma estimata la 45 milioane dolari pe parcursul ultimelor 10 ani pentru activitatea de lobby care se păstrarea închisoare de afaceri culoare. P companii rivate închisoare semneze adesea contracte de stat care garantează rate de ocupare cu închisoarea de 90 la suta. În cazul în care statele nu reușesc să îndeplinească cota ei trebuie să plătească corporatiilor pentru paturi goale.


Statele Unite ale Americii, 1970-2005, a crescut populația sa de închisoare cu aproximativ 700 la sută.

Aproape jumătate din toți imigranții reținuți de către guvernul federal sunt expediate la pentru-profit închisori, potrivit detenție Watch rețea.

C profit orporate nu se limitează la construirea și administrarea închisori. Industrii întregi se bazează acum aproape exclusiv pe muncă închisoare. Prizonieri federale, care sunt printre cele mai mari plătite în sistemul SUA, ceea ce face la fel de mult ca 1.25 dolari pe oră, produc căști, uniforme, pantaloni, tricouri, curele muniție, tag-uri și corturi ID armatei.

Deținuții lucrează, de multe ori prin subcontractori, pentru marile corporații, cum ar fi Chevron, Bank of America, IBM, Motorola, Microsoft, AT & T, Starbucks, Nintendo, Victoria Secret, JC Penney, Sears, Wal-Mart, Kmart, Eddie Bauer, Wendy, Procter & Gamble, Johnson & Johnson, Fruit of the Loom, Motorola, Caterpillar, Sara Lee, Quaker Oats, Mary Kay, Microsoft, Texas Instruments, Dell, Honeywell, Hewlett-Packard, Nortel, anii Nordstrom, Revlon, Macy, Pierre Cardin și țintă .

Deținuții din unele state intră ferme de lapte, centre de apel personal, ia rezervări hoteliere sau de lucru în abatoare. Și deținuții sunt utilizate pentru a efectua servicii publice, cum ar fi colectarea de gunoi autostrada in state, cum ar fi Ohio.

Salariile plătite de prizonieri de muncă închisori din interiorul au ramas stagnant și în termeni reali au scăzut în ultimele trei decenii. În New Jersey, în 1980, un prizonier facut 1.20 dolari timp de opt ore de muncă-da, opt ore de muncă; astăzi, el face 1.30 dolari pentru munca de zi.

Deținuții câștigă, în medie, 28 dolari pe lună. Cei închiși în închisori pentru-profit câștiga cât mai puțin de 17 de cenți pe oră.
Cu toate acestea, articolele de vanzare in magazine penitenciare au crescut în preț în ultimele două decenii, de la fel de mult ca 100 de procente. Și noi reguli în unele închisori interzice familii de a trimite pachete deținuților, forțând deținuții să se bazeze exclusiv pe furnizori închisoare. Acest lucru este la fel de mult o lovitură psihologică ca un material de unul; se lasă familiile simt neputincios pentru a ajuta pe cei dragi blocați în sistem.

O bucată de săpun Dove în 1996 de prizonieri de cost New Jersey 97 de cenți. Astăzi costa 1.95 dolari, o creștere de 101 la sută. Albe pantofi Reebok că majoritatea deținuților uzura, pantofi, care durează aproximativ șase luni, costa aproximativ 45 de dolari pe pereche. Cei care nu își pot permite marca Reebok trebuie să cumpere, pentru 20 dolari, pantofi de calitate inferioara cu talpa care nu rupeți cu ușurință.

În plus, deținuții plătesc pentru vizite la infirmerie și dentist și pentru medicamente.

Când legături familiale puternice sunt reținute, există rate mai mici de recidivă și mai puține încălcări eliberare condiționată. Dar asta nu este ceea ce arhitecții corporative ale închisorilor anunt: mare recidiva, acum la peste 60 la sută, păstrează cuștile complet. Acesta este un motiv, cred eu, de ce închisorile face vizite la rude umilitoare și dificile. Nu este neobișnuit pentru deținuții să-i spuneți familiile lor, mai ales cele care includ copii mici traumatizați de screening de securitate, așteaptă lungi, percheziția corporală, zăngănitor usi metalice și abuzul verbal de polițiștii de-a nu vizita.

Deținuții cu sentințe pe viață îndemn frecvent pe cei dragi să rupă toate legăturile cu ei și le considera ca mort.

Creșterea de ceea ce Marie Gottschalk, autorul Caught: Statul Prison și Lockdown de american Politică, numește "statul carceral" este de rău augur. Închisorile nu sunt, în ultimă instanță, despre rasă, deși oamenii săraci de culoare suferi cel mai mult. Ele nu sunt chiar despre a fi sărac.

Închisorile sunt prototipurile pentru comunitatea viitor la mare pentru lumea din afara porților închisorii. Ele sunt emblematice pentru pierderea puterii și exploatarea care corporațiile caută să aplicate tuturor lucrătorilor. Dacă puterea corporațiilor continuă să spinteca țară, viața din afara închisorii va semăna în curând viața în închisoare.


Mesaje : 71
Data de înscriere : 15/02/2013

Vezi profilul utilizatorului

Sus In jos


Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum