Basescu ne ia de prosti

iarna nu-i ca vara dar nici viţeversa….Puşca şi cureaua lată, ce preşedinte jucător fost-am o dată …Deh, fosta-i lele când ai fost, acu chichirez gâlceava dacă nema putirinţa


După ce iniţial vorbea dispreţuitor despre pisoi şi refuza să înghită porcul cu păr şi rahat cu tot, STRICT în interes naţional președintele Băsescu a înghiţit cu noduri dar totuşi a înghiţit porcul uselist . A urmat suspendarea eşuată a omului din garaj ,prilej cu care porcul uselist scărpinat pe burtă de către Felix grohăia ameninţător , după care…minune mare , cei doi au trecut la COABITARE. Acum , Băsescu Traian, viclean copchil de casă  îl laudă pe premierul Ponta de ceva timp încoace pe toate drumurile şi nu oboseşte  De câte ori apare, să ne spună despre cât de gigea a fost Ponta în momentul când a venit la guvernare acum un an și nu s-a pus pe căsăpit bugetul cu măsuri populiste promise în campania electorală. Ponta nu a dat miorilor votaci decît măriri de taxe pentru banalul motiv că bugetul naţional umblă cu nădragii rupţi în cur , la fel ca premierul von Ponthausen .Acum, președintele ne omoară cu stabilitatea macroeconomică, în condițiile în care tot el cu partenerul său de pact ne spun că taie din salariile funcționarilor publici, ale salariaților din unitățile în care statul e acționar majoritar și bineînțeles reduc numărul de personal cam peste tot unde este vorba de ban public. Stabilitatea de care vorbesc domniile lor probabil se referă la cu totul altceva, la faptul că în sfârșit s-au închis și ultimele combinate siderurgice, s-a tras pe linie moartă Oltchimul, se privatizează CFR Marfă și se scot pe bursă pachete semnificative din  sistemul energetic național.Cea mai mare glumă a celor doi este cea legată de faptul că doar noi și Germania am ieșit din recesiune. Păi, dacă ar fi așa, unde sunt investițiile care relansează economia, unde sunt locurile de muncă produse de investiții, unde sunt noile entități economice care produc? Cei mai mulţi cetăţeni ai mult obiditei Românii freacă menta în ţară  sau fug unde văd cu ochii în căutarea unui loc de muncă decent pentru că, în România, vânzarea forţei de muncă nu reprezintă garanţia unui minim confort. Băsescu îmi spune şi ne spune să fim mândri că ne-am stabilizat macroeconomic, am ieşit din procedura de deficit excesiv şi că nu ne aflăm în situaţia de a întinde mâna pentru pensii şi salarii. Eu spun că nu încă. După tot ce ne-a pregătit și înfăptuit președintele până acum, după toată mândria care-l copleșește că am răbdat și am strâns din dinți, ar trebui să se gândească să ne mai acorde și un respiro, că altfel riscăm să murim sufocați, doar ca să-l facem mândru pe președintele nostru. Un alt politician din aceeaşi familie ideologică cu Băsescu, premierul spaniol  Mariano Rajoy, a preferat să ceară Bruxelles-ului o păsuire a continuării măsurilor de austeritate draconice până în 2016, ca să ofere un respiro propriilor cetăţeni şi economiei reale. Românii sunt  sărăciţi de criza globală şi de cura de austeritate, aplicată sub atenta îndrumare a şefului statului, exclusiv celor de la baza piramidei sociale.  Criza produce o schimbare fundamentală în psihologia indivizilor pe care politicienii de la Bucureşti, care se autofelicită pentru stabilizarea macroeconomică şi pariază pe consum ca motor al creşterii, o ignoră. Din ce în ce mai mulţi români descoperă că mândria nu ține de foame. Aud din ce în ce mai mulţi oameni în jurul meu care constată că muncesc doar să mănânce şi să-şi achite facturile. Acesta e motiv de mândrie? Dacă Guvernul va continua să strângă șurubul, riscă să se confrunte cu o exployie socială de mari proporţii .Poate că Băsescu contează pe iminenţa unei astfel de explozii sociale şi că , deși aparent, îl laudă și nu răspunde la provocările lui Ponta, în fapt i-a pasat acestuia întreaga răspundere economică a guvernării de televizor, căci prin asta excelează Ponta. Diferența de joc politic dintre președinte și Ponta constă în răbdare. Președintele Traian Băsescu are răbdare. Mandatele de la Cotroceni l-au învățat un lucru –  luptele se câștigă atunci când adversarul politic se simte confortabil. Merită însă acest joc de-a şoarecele şi pisica ? Va fi puţin mai bine pentru români ? M-aş mira , mira…..

Mihai Beltechi ,mai 2013