SCRISORI DIN GERULIA
Vrei să reacționezi la acest mesaj? Creați un cont în câteva clicuri sau conectați-vă pentru a continua.

Cutremur in servicii. Reasezarea placilor tectonice

In jos

Cutremur in servicii. Reasezarea placilor tectonice Empty Cutremur in servicii. Reasezarea placilor tectonice

Mesaj  QUASIMODO la data de Sam Ian 31, 2015 4:57 pm

Într-un interviu recent acordat Fox News, George Friedman (Stratfor) declară că ”Statele Unite intenționează să aducă vehicule blindate americane, artilerie și alte mijloace militare în statele baltice, Polonia și România”. Friedman susține că SUA ” au început procesul de creare a unei bariere împotriva Rusiei”. Declarația vine la puțin timp după cea a Victoriei Nuland: ”Trebuie sa instalăm centre de comandă la șase frontiere in jurul Ucrainei cat mai rapid posibil. NATO trebuie sa devina varful de lance care ne va permite sa ne deplasam rapid la locurile conflictelor”.


Aceste declarații intervin pe fondul creșterii ofensivei Federației Rusiei în estul Ucrainei și al unor voci europene care cer ridicarea nivelului de sancțiuni impuse agresorului de la Răsărit. România participă, prin serviciile sale de informații, în calitate de naţiune-lider la Fondul de Sprijin pentru dezvoltarea capacităţii de apărare cibernetică a Ucrainei, creat prin participarea voluntară a ţărilor membre NATO. Într-un context mai larg, SUA intenționează să instaleze elemente ale scutului anti-rachetă în România.

În acest timp, la București, izbucnesc două scandaluri succesive care vizează serviciile de informații. Primul îl are în prim plan chiar pe directorul SRI, care este nevoit să demisioneze, după o serie de atacuri stranii la judecători ai Curții Constituționale. Tema este sensibilă pentru că privește pachetul de legi denumit generic ”Big Brother”, în care pot fi puse sub semnul întrebării anumite drepturi și libertăți individuale garantate de legea fundamentală. Judecătorii acuză presiuni din partea unor oameni din servicii și din politică, iar acuzele lor sunt menționate în treacăt chiar în ultimul raport al Comisiei Europene privind Mecanismul de Cooperare și Verificare pe justiție. Greu de înțeles comportamentul lipsit de diplomație al unui om care ne obișnuise cu discreția și limbajul ermetic-instituțional. Și mai greu de înțeles sunt mustrările publice adresate CCR chiar de omul care știe cel mai bine cum sunt privite de partenerii noștri internaționali burzuluielile politicienilor împotriva deciziilor forului suprem obligat să apere Constituția. Pentru mine e chiar imposibil de înțeles cum însuși directorul SRI, în acest context regional tulbure, provoacă un asemenea scandal în cel mai nepotrivit moment posibil.

Un al doilea scandal este amorsat la doar câteva zile, de data asta dinspre zona politică. O doamnă parlamentar, pusă sub control judiciar de DNA, face confesiuni despre legături dubioase între oameni de afaceri, procurori, șefi de servicii și politicieni. Dezvăluirile sună evident a amenințări către cei care, spune doamna, stau în spatele anchetei ce o privește direct. Bani negri, influență media, întâlniri secrete, cam tot ce citim prin romanele de spionaj sau vedem în serialele House of Cards. Acuzațiile se îndreaptă mai ales spre fostul prim-adjunct al directorului SRI, acum șef interimar al serviciului. Poveștile ar trece poate neobservate, dacă nu am vorbi despre o doamnă care a stat mulți ani în proximitatea puterii, în preajma președintelui sau în executiv. Cu alte cuvinte, istoria sursei îi conferă acesteia și credibilitate. Din nou, suntem atenți la contextul regional în care apar aceste declarații și admitem că ele pică foarte prost pentru structurile de securitate din România.

Oricum am da-o, tot trebuie să ajungem să vorbim despre responsabilitatea elitelor politice din România. Când ne dovedisem și noi parteneri stabili, consecvenți, când să devenim și noi importanți și de încredere pentru aliații noștri, mai ales într-o situație tulbure, liderii politici regresează, ca un făcut, spre mize minore și comportamente imature. Căci jocurile mici de la București bat întotdeauna rolurile majore care ni se atribuie pe scena internațională. Bârfa de budoar, împărțirea sferelor de influență, apărarea intereselor de clan sunt întotdeauna un drapel mai mare decât steagul UE sau NATO, sub care se încolonează politicienii români.

Evident că și serviciile au partea lor de responsabilitate. Deși firul acțiunii lor pare mai coerent în raport cu valorile pe care le apără, tot se ridică numeroase semne de întrebare despre felul în care își construiesc relațiile cu politicienii. De altfel, dacă e să fim sinceri, nu doar în zilele acestea, dar de câteva luni bune, sunt semne că e nevoie de o resetare a conexiunilor dintre serviciile din informații și lumea politică. Reamintesc pe scurt câteva episoade care au reverberat în viața publică: deconspirarea unui premier ca fost ofițer acoperit, refuzul șefilor de servicii de a da această informație șefului statului, ”acoperiții” din presă, pregătirea candidaturii politice a unui șef de serviciu în timp ce se afla în funcție, nominalizarea ca viitor premier a unui șef de serviciu, în plină campanie electorală, fără ca acesta să reacționeze, controlul parlamentar slab asupra serviciilor de informații.

În toate țările democratice există legături între elita politică și serviciile de informații sau între acestea din urmă și oameni de afaceri. Din când în când mai apar și scandaluri publice generate de disfuncții în aceste relații, dar ele se sting și sunt urmate de corecții. Pe lângă bugetele publice, serviciile folosesc, peste tot în lume, și surse de finanțare oculte, justificate prin nevoia de a nu lăsa niciun fel de urme în operațiunile lor. Dar aici apar linii de demarcație foarte clare. Dacă sursele de finanțare oculte ajung să căpușeze banii publici sau să distorsioneze grav competiția economică locală e momentul în care societatea trebuie să spună STOP. Dacă oamenii de afaceri, apropiați serviciilor, ajung să construiască adevărate cabale împreună cu politicieni și jurnaliști pentru confiscarea statului, chiar serviciile trebuie să spună STOP.

Din fericire asta s-a întâmplat deja în România, dar nu sunt foarte convins că învățăm din lecțiile trecutului sau că suntem capabili să controlăm fenomenul înainte ca el să ia amploare și să provoace prejudicii de imagine. Am avut cel puțin trei oameni de afaceri foarte puternici în România care au controlat ani de-a rândul serviciile de informații, e adevărat, în perioada în care în care nu eram parteneri NATO. Ne-am luptat mai bine de zece ani să-i decuplăm de la butoane, când ambițiile lor erau deja de a controla în totalitate statul român: să-și pună președinte, premier, miniștri, parlamentari. Comportamentele de acest tip se reproduc foarte ușor. După ei au urmat alții care au încercat aceeași rețetă: finanțăm serviciile, recrutăm câțiva politicieni, ne facem trusturi de presă și punem mâna pe toată țara. Erau toate semnalele că asta se întâmplă. Deși instituțiile statului au acționat, ele au acționat târziu. Au reușit să anihileze această cabală politico-financiară într-un moment în care caracatița se întinsese deja peste tot. De aici și convulsiile ultimelor luni, de aici și confesiunile care zguduie scena publică. E normal ca șefii de servicii să-i invite pe politicieni în casa lor, e o chestiune de încredere, dar nu să și-i bage în bucătărie. E normal ca serviciile să folosească surse alternative de finanțare, dar nu și când acestea ajung să genereze corupție în sistem.

Serviciile de informații trebuie să asimileze lecția asta: politicienii vin și pleacă, puternicii zilei sunt tari astăzi, mâine nu mai sunt, ceea ce rămâne sunt valorile democrației și siguranța statului. Ele sunt singurele care trebuie apărate. Și poate că e timpul să reacționeze mult mai repede atunci când ”finanțatorii” lor încep să se creadă dumnezei și vor să conducă ei statul român. Pentru că odată ce rețeaua se întinde și începe să se inflitreze chiar la vârf, va fi mult mai greu de destructurat și nu fără costuri de imagine.

Politicienii trebuie să-și învețe și ei lecția. Serviciile trebuie menținute sub control parlamentar riguros. Ele nu sunt surse de bani și imunitate. Orice complicități, mai târziu sau mai devreme, vor provoca pagube și la nivel colectiv și la nivel individual. Amestecul dubios între politică, afaceri și informație va ieși la iveală când se așteaptă mai puțin și nu e deloc garantat că va trece de votul popular. Rolul politicului este de a proteja structurile informative ale statului, dar, mai presus de orice, de a apăra libertățile cetățeanului.

Cine e foarte atent la ce se întâmplă zilele astea va înțelege că iar ne-a trecut glonțul pe lângă ureche. Doar că acum avem un sistem imunitar mai întărit și parteneri de încredere. Rămâne doar o dâră murdară în spate care să ne amintească unde greșim. Cutremurul s-a petrecut la sfârșitul anului trecut, acum vedem doar replicile și reașezarea plăcilor tectonice.
http://www.contributors.ro/analize/cutremur-in-servicii-reasezarea-placilor-tectonice/

QUASIMODO

Mesaje : 71
Data de înscriere : 15/02/2013

Sus In jos

Sus


 
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum