Razboiul surd din spatele dramoletei misticoide a lui Turcescu

De doua lucruri sunt convinsa in privinta scandalului Robert Turcescu.

In primul rand, ca nu l-a lovit nicio iluminare divina. N-am vazut in delirul misticoid in care si-a invelit marea autodeconspirare ca locotenent-colonel acoperit (nu colonel, sa pastram proportiile!) decat un teatru de gust indoielnic, interpretat cu talent mediocru, cu aer de predicator penticostal in transa. Nu stiu de ce mi-a dat senzatia ca l-a studiat cu mare atentie pe Mihai Gadea.

Ar fi de-a dreptul tragic ca asta sa fie performanta adevaratilor ofiteri acoperiti ai Romaniei. M-as teme.

In al doilea rand, este evident ca marea sa bomba a lovit in plin institutii vitale ale statului: serviciile secrete, armata si presa. Faptul ca Ministerul Apararii a refuzat sa comenteze dezvaluirea, desi sunt implicate presupuse documente cu antetul sau, lasa sa se inteleaga ca ele ar fi autentice.

De aici ce sa inteleaga omul obisnuit? Ca Armata si-a infiltrat agenti acoperiti in media cel putin. De ce? Ce informatii militare putea manipula Robert Turcescu? Greu de spus.

Si, apoi, "acoperitii" nu au livret militar. A spus asta fostul ministru Dobritoiu, dar nu actualul. Dar tocmai lipsa de reactie amplifica suspiciunea foarte grava.

Lovite sunt si serviciile secrete. Tema candidatului ofiter acoperit le-a introdus adanc in campania electorala, ultimul loc in care si-ar avea locul. Avem si un sef de serviciu care cel mai probabil va candida si, colac peste pupaza, ne-am trezit si cu un "acoperit" printre ziaristii in mare voga.

Sentimentul transmis este ca traim intr-o tara "securistica", unde serviciile si-au depasit atributiile si s-au infiltrat ilegal in zone care ar trebui sa le fie inaccesibile si ca, in ultima instanta, democratia romaneasca este in pericol.

Daca este asa, avem cu adevarat o mare problema, dar ea trebuie probata cu mai mult decat "xeroxurile" postate de Turcescu.

Deocamdata, cert este doar efectul decredibilizant, periculos si in interior, unde traumele provocate de securitatea ceausista nu sunt inca vindecate, si in exterior, unde o asemenea situatie nu are cum sa nu starneasca ingrijorare.

A urmarit cineva tocmai acest efect decredibilizant sau el este o paguba colaterala asumata intr-un razboi intre serviciile secrete si/sau intre servicii si unii actori politici majori?

E doar prima intrebare dintr-un lung sir care apare daca punem scandalul Turcescu in context si sub lupa.

Contextul nu este foarte greu de descris. Traian Basescu a lansat tema ofiterului acoperit cu aparenta trimitere spre Victor Ponta, generand o previzibila iritare serviciilor, care s-au simtit lezate intr-o zona de mare sensibilitate.

Teodor Melescanu si-a anuntat, practic, candidatura la prezidentiale vineri si la numai doua zile Robert Turcescu primea lumina lui Dumnezeu. Ca sa vezi! Robert Turcescu este unul dintre ziaristii foarte apropiati taberei prezidentiale, de asteptat sa fi reprezetnat un pilon campaniei meditatice pentru Elena Udrea.

A fost el trimis in misiune sau a cazut intr-un razboi mai mare?

O prima ipoteza ar fi ca Robert Turcescu a fost trimis la inaintare pentru ca in cadrul unui proces la care a facut repetate, obsesive referinte, sa dea detalii pe care daca le-ar dezvalui pur si simplu ar risca ani buni de puscarie.

Documentele lui Turcescu pot fi adevarate sau falsuri. Tulburarea mistica nu i-a luat si abilitatea licida de a evita raspunsul. Livretul militar nu spune nimic, in sine. Interesante sunt acele state de plata, destul de sterse, pe alocuri ilizibile. Sa fie ale lui Turcescu? Sau sunt ale altcuiva si i-au fost servite pentru a le putea plasa sub acoperirea aparentei deconspirari.

Sa nu ne miram daca marele proces va constata ca documentele care-l privesc sunt false, deci n-a fost acoperit, n-a divulgat niciun secret, iar statele de plata nu-l privesc, dar sunt reale.

Fostul ministru al Apararii Corneliu Dobritoiu a aratat ca livretul militar prezentat de Turcescu atesta calitatea de cadru militar in rezerva, si nu activ, iar cadrele in rezerva nu primesc solda decat pentru perioadele de concentare pentru pregatire militara.

Tineti minte ca Traian Basescu spunea ca este nevoie de un proces pentru deconspirarea candidatului "acoperit". Sa fie acesta?

O alta ipoteaza este ca documenetele sunt reale, il privesc toate pe Robert Turcescu si fortarea autodeconspirarii prin eventual santaj a fost o razbunare pentru scandalul starnit de Traian Basescu. Intr-acolo ar putea conduce declaratia lui Victor Ponta: "Cine seamana vant culege furtuna. E valabil si pentru alti apropiati ai domnului Basescu..".

Dar, desigur, ambele ipoteze ar presupune ca Traian Basescu si Victor Ponta sunt intr-adevar in razboi, ceea ce eu, una, nu mai cred demult.

Si atunci mai exista o varianta, cea care mi se parea cea mai plauzibila. Scandalul candidatului ofiter acoperit, la fel ca dramoleta lui Turcescu, il vizeaza de fapt pe Teodor Melescanu, care incurca apele si in tabara Basescu si in tabara Ponta, nu in forma actuala a candidaturii, ci in ipoteza ca va prelua voturile dlui Iohannis daca verdictul in procesul acestuia cu ANI va veni in campanie si ii va fi defavorabil.

A trecut neobservata stirea potrivit careia ANI cere ICCJ urgentarea proceselor de incompatibilitate, printre care si al lui Klaus Iohannis. Ea a aparut chiar in ziua cand dl Melescanu a facut anuntul premergator privind candidatura, ocazie cu care seful SIE i-a si aplicat lui Traian Basescu o lovitura grea, dezvaluind ca seful statului a cerut listele cu ofiteri acoperiti, ceea ce legal nu avea dreptul.

Ma veti intreba de ce si-ar compromite Robert Turcescu cariera jurnalistica pentru a juca in acest scenariu? Imi spunea cineva ca in Romania e foarte greu, spre imposibil, sa te compromiti cu adevarat. Da, in presa e greu de crezut ca s-ar mai intoarce indiferent daca a fost cu adevarat ofiter sau a intrat acum intr-un joc operativ. Dar exista si activitati mai profitabile decat jurnalismul.

Daca pretul misiunii e cel potrivit, nu e nicio compromitere, e o afacere pe termen lung.