Protocolul pupezei cu cucul

Televiziuni de bandă-ngustă au relatat pe larg despre protocolul ţărăniştilor cu Elena Udrea. Eveniment, eveniment, strigau ele ilustrând cu imagini semnarea unei hârtii bune de şters la gură un căţel care a vomit de silă. Cu acest prilej, cele două paseri politice au zis că ”PNŢ-CD este şi de această dată de partea binelui" şi că prin gestul de a încheia această alianţă “revine în prim-planul vieţii politice”. Politica noastră este plină de vorbe frumoase. Dar cele de mai sus nu pot fi trecute nici măcar lângă acestea, ele având mai degrabă trăsături de locuri comune. PNŢCD-ul este singurul partid românesc important care nu mai există.

De multă vreme, o ţigăneală pentru ştampilă şi putere în interiorul unui grupuscul îşi zice la fel cu partidul lui Maniu şi Coposu. Dar legături cu partidul istoric nici cu lupa nu găseşti. Avem dovada incontestabilă a faptului că trecutul măreţ nu este o garanţie puternică pentru un prezent viguros. Ba avem demonstraţia clară că trecutul eroic al ţărăniştilor i-a ridicat pe mulţi până la cer, dar când au preluat puterea i-a apăsat ca o piatră de moară. Le-a dat iluzia că pot schimba România, că istoria s-a îndurat în sfârşit să repare o nedreptate atât de mult invocată. Unora chiar le-a creat sentimentul că este suficient să aştepte şi să se bucure de vremea care a venit. După victoria în alegeri din 1996, PNŢCD-ul a crezut că este suficient că se numeşte PNŢ-CD. Amator, naiv şi torpilat cu cele mai cumplite diversiuni ale supravieţuitorilor statului comunist, partidul ţărăniştilor a pierdut lamentabil în 2000 şi nu se mai trezeşte nici acum. A intrat în subterana bătăliei pentru putere din care, iată, a ieşit cu acest personaj de un ridicol cumplit. Incoerent, enervant, ca un mahalagiu care se agaţă de orice subiect pe care nu-l pricepe, Aurelian Pavelescu are doar meritul nesfârşitului rol pe care-l turuie pe micile ecrane. Apare mai mult decât munceşte şi vorbeşte mai mult decât gândeşte. Atât! Micul om cu gura mare n-a impus nici un subiect, nici o idee şi n-a izbutit să convingă că el este purtătorul de steag al partidului istoric şi că acesta mărşăluieşte în spatele său. În ciuda sutelor de apariţii televizate, care mai de care mai ţâfnoase, Aurelian Pavelescu n-a izbutit să se impună ca preşedinte al PNŢ-CD. El a rămas tot Aurelian Pavelescu.

Ca să nu mă chinui să pictez un personaj minor, cunoscut ca detergentul super-promovat pe televiziuni de mâna a treia (şi care s-a portretizat singur), mă mulţumesc să reproduc un fragment dintr-un comunicat al Clubului Naţional Ţărănist, postat în aceste zile pe diverse site-uri: ”Asociaţia Clubul Naţional Ţărănist – PNŢ-CD, care regrupează membrii istorici şi legitimi ai partidului în condiţiile confiscării momentane, cu complicitatea urmaşilor structurilor securist-comuniste, de către Aurelian Pavelescu a reprezentării noastre legale şi electorale, condamnă manevrele prin care acest personaj încearcă să tranzacţioneze respectabilitatea construită prin faptele istorice”.

Depozitarul de trecător şi contestat al ştampilei şi al însemnelor PNŢ-CD este mai degrabă contrariul spiritului PNŢ-CD. Seniorii care au supravieţuit rateului politic din perioada 1996-2000 îl socot un impostor. Un aventurier şi o făcătură politică. Ei bine, o asemenea pasăre crescută în cuibul ţărăniştilor (numai cucul, proştii şi băieţii îşi lasă ouăle în cuiburile altora) şi o cucoană şifonată de biografia sa recentă se însoţesc pe cine ştie unde şi strigă în gura mare că ei sunt noul grup de credincioşi şi de patrioţi care va salva ţara din dezastrul moral de acum. Aurelian Pavelescu este ţărănist ca şi Elena Udrea. Şi ca Traian Băsescu sau ca Daniel Constantin, conservator. Oamenii aceştia erau prin gară, au luat câte un plic cu abţibilduri şi le-au lipit pe actele lor de identitate, zicând mulţimii de gură-cască, iată cine suntem noi!

Protocolul pentru Alianţa dintre PNŢ-CD şi PMP nu-i decât o înţelegere chioară între Aurelian Pavelescu şi Elena Udrea. Cucul şi Pupăza au pus de o mică putere politică.

Adică doi farseuri vorbesc în numele interesului public!