Cucul şi pupăza, varianta electorală

De ce au fost organizate alegerile de Halloween?Ca să nu mai întrebe nimeni ce caută morţii la votare.

Cucul

Cucul şi pupăza, varianta electorală opinie Domnul actual premier Ponta, în goana sa după aurul olimpic, adică primul loc la Cotroceni, e în stare să spună orice, să promită orice, să mintă orice, chiar dacă ceea ce promite este ilegal neconstituţional sau aberant. E adevărat, nu e primul candidat la preşedinţie care se oferă la pachet cu un virtual premier, s-a mai încercat asta, Stolo ştie cine, şi nici atunci nici acum nu s-a întrebat cineva cum poate un preşedinte să promită ceea ce Constituţional nu are voie. Nici un candidat la preşedinţie care se respectă, respectă legea şi cetăţenii, nu poate promite ceea ce Constituţional nu are dreptul, şi anume desemnarea premierului.

Deşi toată lumea ştie că premierul este propus din rândul partidului care are majoritate parlamentară, deşi şi Ponta ştie că nici un partid nu are majoritate în parlament, iar coaliţiile azi sunt şi mâine nu, deşi legal preşedintele ales are doar rolul de a valida sau nu propunerea parlamentului pe care din nou spun, legal nu îl poate controla sau subjuga, Ponta vine de acum cu propunere de premier în încercarea de a lua un vot şi pe spinarea sau mai bine spus spinările propunerilor sale.

Asta ne spune două lucruri :

- în primul rând că Ponta este disperat, nu are încredere în şansele sale, în el îl însuşi şi chiar nici în partidul său, cu atât mai puţin în coaliţia din care face parte şi atunci apelează la alte 3 persoane care ar putea să-i aducă ceva voturi: Tăriceanu, pentru că este văzut ca un om ”de dreapta”, pentru că a fost performant şi a luptat împotriva lui Băsescu cu succes şi pentru că iată, cu el va reface USL-ul, Maior, pentru că are la mână încă serviciile secrete şi nu este încă compromis, nimeni nu a spus şi nu poate spune nimic despre el fără să se bage în gura lupului şi Florin Georgescu, pentru că are reputaţia unui tehnocrat priceput, un meseriaş. Prin nominalizarea celor 3, Ponta transmite trei mesaje, în trei direcţii:

 că va continua lupta împotriva lui Băsescu şi va reînvia USL-ul pentru ”prostime”;

 că are lângă el serviciile secrete deci cine e cu el este protejat, cine nu, nu – pentru cei cu probleme de profil;

 că este sprijinit şi se sprijină pe tehnocraţi- pentru cei din afară în mod special, dar şi dinăuntru, care vor performanţă economică;

Aşa că el pleacă la drum promiţând alegătorilor toate aceste variante deşi ştie că este posibil să nu fie nici una, pentru că dacă va fi ales, el nu va mai fi şef de partid să negocieze cu celelalte partide din coaliţie numirea primului ministru. Cine îi garantează că viitorul preşedinte al PSD va merge pe propunerile lui când chiar el spune că nu ştie cine va fi ales, că orice e posibil? Sau întemniţarea lui Hrebe este făcută tocmai pentru a elimina surprizele şi atunci nu Băse a manevrat acolo, ci Ponta? Eu nu aş băga mâna în foc că Dragnea îi este mai fidel decât Şova, dar fiecare pasăre…Oricum, Ponta vrea să insinueze că tot el va conduce partidul şi după ce va fi ales preşedinte şi va fi numit nominalizat premier cine vrea el, preşedintele. Din nou anticonstituţional.

- în al doilea rând, asta ne arată că domnul Ponta, ca şi domnul Băsescu nu dă doi bani pe prevederile constituţionale şi pe litera şi spiritul legii, el intenţionează să îşi conducă partidul şi să facă jocurile cum le-a făcut şi Băsescu cu PDL-UL. Şi atunci unde este schimbarea?

Totuşi, o inovaţie aduce domnul Ponta, el nu vine doar cu o propunere, el vine cu 3 şi numai din cauză că are nevoie de toate cele 3 imagini pentru a câştiga ci şi pentru că nu vrea să promită nimic concret pe faţă nici lor nici românilor. Sub acest aspect, Ponta îşi respectă blazonul, dă de înţeles fără a promite concret nimic oficial, indiferent de discuţiile private pe care le-a avut cu fiecare din cei trei. Ponta este din nou ambiguu, abureşte, insinuează, lasă loc la interpretări, dând speranţe care apoi vor fi negate.

Din toate astea rămâne concluzia că Ponta este speriat, atât de speriat că nu va câştiga alegerile, încât e în stare să promită orice. Evenimentele din diaspora i-au arătat clar că acolo nu are nici o şansă. Partea proastă este că de data asta, la turul doi, numărul celor care vor merge la vot în diaspora va creşte poate de 4 ori pentru că vor vota toţi cei care au votat, dar şi cei care nu au putut sau nu au vrut şi toţi vor vota împotriva lui. Odată cu ei vor vota şi rudele din ţară, prietenii, care au fost şi vor fi sensibilizaţi de cei care au fost batjocoriţi în primul tur. Ura şi răzbunarea ar fi fost mai mici dacă Ponta ar fi demis în urma scandalului măcar unul din cei doi miniştri care ar fi trebuit să fie mai atenţi şi mai interesaţi de votul din primul tur în afara graniţelor, Corlăţeanu sau Stanoevici. Dacă măcar unul dintre ei ar fi fost acum demis, Ponta ar mai fi avut şansele sale poate chiar şi în diaspora, dar nedorind să îşi pedepsească prietenul, pe Corlăţean, Ponta îşi pune laţul de gât. Se dovedeşte astfel că frica îţi paralizează gândirea. Fiecare pasăre pe limba ei piere. Corlăţean oricum va cădea, pentru că tot se va găsi măcar un cetăţean român din diaspora care nu va putea vota şi atunci va trebui să se ţină de cuvânt. De ce îl mai ţine acum? I-a luat Dumnezeu minţile.

Pupăza

Ce ne facem însă că nu i le-a dat lui Johannis, care mulţumeşte pe blog extremiştilor unguri care i se alătură promiţându-i sprijinul lor. Efectul acestei înfrăţiri poate fi identic cu cel pe care l-a avut sprijinul fraţilor Becali asupra candidaturii lui Gică Popescu la precedentele alegeri de la FRF, când Gică avea prima şansă, dar după ce Giovani a declarat că îl susţine, a pierdut votul celor care nu îi suportau pe penalii Becali.

Pe de altă parte Johannis fuge ca dracu de tămâie de o confruntare directă cu Ponta motivând că vezi doamne condiţiile şi locul întâlnirii au fost stabilite de Ponta şi vezi Doamne i se ia dreptul la exprimare liberă. Eu aş spune să se modifice Declaraţia Universală a Drepturilor Omului şi să se introducă şi dreptul la liberă muţenie pe lângă dreptul la liberă exprimare a opiniilor, ca să aibă şi Johannis ce să revendice. Pretenţiile lui Johannis sunt găselniţe de doi bani, nu l-a oprit nimeni să îşi desemneze echipa care să negocieze condiţiile confruntării, sau să le facă publice, el aşteaptă ca cineva să ghicească ce vrea el şi să organizeze confruntarea în baza acelor condiţii pe care el însă nu le face cunoscute, doar vorbeşte aşa abstract despre principii şi drepturi. Tertipuri de politician. Altă pasăre care piere pe limba ei, numai că asta are limba legată.

Ce ironie, ambii candidaţi pot pierde de pe urma… prietenilor pe care sau care îi susţin şi a limbii prea ascuţite sau boante. Grea, extrem de grea alegere pentru români. Ce va fi mai puternică, ura faţă de comunism, sau ura faţă de Băsescu şi oamenii care l-au slujit, prezenţi acum în tabăra lui Johannis? Dacă PNL-ul nu s-ar fi vândut lui Blaga şi fostelor dacă nu şi actualelor slugi ale sale, lucrurile ar fi fost mult mai simple, probabil Johannis, aşa mut cum este ar fi avut mai multe voturi chiar din primul tur. Dar el, ştiindu-se fără valoare a preferat să meargă pe mâna PD decât pe mâna cetăţenilor. Nu este mai puţin adevărat că trenul plecase din gară când s-a suit el, dar putea să îl oprească. Acuma are de luptat nu numai cu cetăţenii care îl urăsc pe Băsescu ci şi cu liberalii care nu îl iubesc pe el. Norocul lui că este sprijinit de Fernando de la Caransebeş, Nelson Mondialul şi alte minorităţi de diferite orientări.

Cei doi candidaţi, două păsări care vor pieri pe limba lui fiecare, sunt precum cucul si pupăza.

Cucul Ponta e cel care îşi depune ouăle în toate cuiburile şi ale PNL şi ale UNPR şi ale UDMR şi ale PPDD şi ale PRM şi ale Partidei Romilor şi ale SRI, să le clocească un Tăriceanu, un Oprea şi alte păsări gazdă. Se ştie ce se întâmplă cu puii păsărilor care clocesc ouă de cuc. După ecluzare, puii de cuc aruncă afară din cuib puii păsării gazdă şi pun stăpânire pe cuib. Aşa că fiecare pasăre pe limba ei piere.

Klauss este pupăza moţată care în afară de moţ nu are nimic. Mândră şi plină de sine, strică toată ziua pu-pu dar nu reuşeşte să îşi spună numele întreg, nu ştie să cânte, nu e nici privighetoare nici ciocârlie nu are absolut nici un talent, dar are creastă şi se crede mai cu moţ.