Let the show begin! Va fi un singur candidat al Dreptei. Surpriza lui Băsescu

E vorba veche care spune ca pentru a privi cu atentie un tablou e necesar sa faci citiva pasi in spate. Sa te indepartezi de micile imperfectiuni lasate de pensula pe pinza sau ca sa ai ocazia de a simti perspectiva dintr-o lucrare. Am facut in acest concediu de vara un astfel de exercitiu privind la “tabloul” electoral al momentului de la o oarecare distanta. Concluzia: e neterminat, ceva urmeaza sa se intimple. Incerc in rindurile de mai jos sa intuiesc ce anume.

Pentru inceput, sa admitem ca toate tusele, de la stinga la dreapta, sint neterminate. Azi, Iohannis, Macovei, Udrea, chiar si Ponta, nu arata a prezidentiabili cu sanse. Au campanii slabe, personajele sint lipsite de suport popular, scorurile din sondaje nu indica in dreptul niciunuia perspectiva unei intentii de vot in mare crestere. Si timpul e scurt. Pe partea dreapta inca se simte in politica romaneasca nevoia unei solutii comune care sa duca la declansarea unui sentiment de adeziune reala din partea electoratului, iar pe stinga, varianta Ponta-presedinte nu arata bine decit in viziunea camarilei actualului premier, cu strategul Bogdan Teodorescu in frunte si, din cind in cind, scrisa pe fruntea lata a lui Gadea. In rest, de la Mazare la poporul pesedist, nimeni nu arata prea mult entuziasm fata de aceasta varianta, dar PSD o accepta in lipsa unei alte solutii.

Cred ca in continuare, si anul acesta, varianta dinamizarii campaniei tine tot de Traian Basescu. Sa ma explic.

Spre deosebire de altii care sint obisnuiti sa danseze simplu, in doi pasi, stinga dreapta, jocul politic, Traian Basescu a avut mereu curajul sa complice hora electorala. Toate campaniile lui, de la cele pentru primaria Bucucurestilor, pina la cele pentru Presedintie, au avut elemente picante (vezi afisul cu ardeiul iute din 2000, celebra rocada Stolojan-Basescu din 2004 ori episodul Geoana-Vantu-SPA din 2009) sau rasuciri spectaculoase post-campanie (Voiculescu- solutia imorala, Tariceanu-europeanul cu papion, reevaluarea lui Gabriel Oprea, recenta abandonare a variantei Cristian Diaconescu). Traian Basescu uraste sa fie previzibil, are planuri, uneori lasa impresia ca va face miscari usor de intuit, dar, de cele mai multe ori, loveste fulgerator, fara sa anunte pe nimeni, in zone surprinzatoare. Multi se astepata sa faca asta si in legatura cu Victor Ponta, in lunile urmatoare. Probabil ca Basescu va continua sa-l atace pe “dottore”, dar nu cred ca Presedintele este preocupat acum sa scoata “pe piata” vreo dezvaluire bomba in stare sa-l elimine pe “mitoman”din cursa pentru Cotroceni. Ar fi un dans previzibil, in doi pasi usor de anticipat, de unii chiar dorit pentru a-l transforma pe Victor-Viorel in “eroul luptei anti-basiste”. Inclin sa cred ca Traian Basescu pregateste ceva mult mai complicat si ca miscarile lui politice sint abia la deschidere. Ba, mai mult, cred ca spaima pe care unii dintre alegatorii de dreapta o resimt acum gindindu-se la perspectiva tabloului Ponta-Presedinte in urmatorii cinci ani, ii convine lui Basescu, care asta pare sa caute: activarea unui sentiment de implicare la nivelul acelui electorat care l-a adus pe el de doua ori la Cotroceni si care acum este fie derutat de multitudinea de candidati ai fortelor de dreapta, fie cazut in indiferenta si lehamite fata de politica dusa de PNL, PDL, PMP, PNTCD si altii.

Cum poate fi activat acest electorat? Eu zic ca de citeva saptamini, ba chiar de luni de zile, fenomenul deja se produce. A fost mai intii eliminarea lui Antonescu din scena si venirea lui Iohannis. Unii au aplaudat, atii au fluierat. A venit apoi competitia Iohannis- Predoiu, care, atit cit a fost ea, a pus in miscare activul politic al celor doua partide. S-a fluierat si s-a aplaudat si aici, dar in cercuri ceva mai inchise. A intrat in scena prezidentialelor Cristian Diaconescu, impins apoi pe scari de Elena Udrea, mutare care a developat si taberele din rindul sustinatorilor mai mult sau mai putin declarati ai Presedintelui. La anuntul candidaturii Monicai Macovei s-au mai linistit unii, au suspinat altii, cert este ca din toate aceste mutari de pina acum (la care am mai putea adauga si infiintarea PMP, si ruperea PNL din USL, si alianta electorala ACL) au rezultat chiar pasii pe care cred ca Traian Basescu ii astepta. Sint pasii unui dans politic sofisticat care aduna spaima de Ponta si dorinta de reala unificare a dreptei in jurul unui candidat puternic. Eu nu cred ca mai poate aparea vreun personaj-surpriza pina la depunerea candidaturilor pentru Presedintie, asa ca va propun sa lucram cu topul celor patru, i-am numit pe Ponta-Iohannis-Udrea-Macovei (sau Macovei-Udrea, ca sa nu existe discutii!).

Cu Ponta e clar, candideaza. Si n-are concurent in partid, Geoana, Oprescu sau Maior nefiind altceva decit fantomele cu care PSD a incercat sa imite strategia lui Basescu, sa dinamizeze electoratul de stinga, sa ia pulsul organizatiilor, sa “demaste” oamenii din interiorul partidului pe care Ponta nu se poate baza la scrutinul din noiembrie. Au fost niste adunari de partid, mici certuri Dragnea-Ponta, Ponta-Mazare, Geoana-Ponta, Ponta-Vanghelie etc., dar cam atit. Pina la urma, PSD stie ca electoratul lui voteaza daca i se da ceva, asa ca a trecut la pomeni electorale. Plus “celebra” ordonanata cu primarii, ca sa ii vada stampilati pesedisti cu acte in regula. Si Ponta va continua sa faca pomeni si sa dea ordonante pina in ajunul alegerilor, la Biserica, la pensionari, la functionari publici, la tot poporul pesedist, ba chiar si la cel nepesedist (vezi scaderea CAS). Pe undeva e deja clasic ca un partid aflat la putere in an electoral sa recurga la genul asta de strategii simpliste, in doi pasi, cum ziceam: iti dau pomana, imi dai votul!

Cind vine vorba de electoratul de dreapta lucrurile se complica. Si Traian Basescu stie asta. Dincolo de “valoarea” candidatului, (care uneori lasa de dorit, amintiti-va cum arata si cum se comporta Basescu in campania din 2004 impotriva lui Nastase!) e clar ca acest electorat iese din casa pentru a vota impotriva cuiva, mai degraba decit pentru cineva anume. Nastase era in 2004 un politician cu mai mult staif decit Basescu, dar a pierdut pentru ca electoratul dreaptei s-a mobilizat de frica perspectivei din tabloul “Nastase la Cotroceni”. O perspectiva a coruptiei generalizate pe care Traian Basescu a accentuat-o la vremea aceea cu tuse groase, la limita calomniei, dar care i-a facut pe romanii anti-Nastase sa mearga la vot in numar suficient incit sa nu fie nevoiti sa emigreze in Congo.

Pina la un punct, asta face Traian Basescu si acum: il prezinta pe Ponta ca fiind profund corupt, mitoman, habarnist, imatur. Si, desi unii cred ca atacurile lui Basescu n-au avut prea mare efect, se vede in sondaje ca Ponta a scazut sau stagneaza de ceva vreme, potentialul lui de crestere pe baza eforturilor de partid sau a pomenilor guvernamentale nedepasind 40%, dupa cum cum el insusi o recunostea cind spunea ca de la patruzeci de procente incolo e treaba lui sa cistige alegerile prezidentiale, nu a partidului. Vestea proasta pentru el e ca nici taranii inundati la care s-a dus in pantofi de lac sau cu barca trasa de jandarmi sa-i compatimeasca, nu-l vad stind pe scaunul de la Cotroceni. Sincer, nici eu, dar nu despre asta e vorba acum.

Sa ne intoarceam la Traian Basescu. Cum va juca? De ce a simtit nevoia sa faca miscarea aceea atit de controversata cu sustinerea Elenei Udrea la presedintie? De ce era nevoie de geamatul prelung al unei parti a “basisitilor” la auzul acestei stiri? Ce mai pregateste Traian Basescu in afara pumnilor in cap pe care i-i trage lui Ponta in legatura cu guvernarea?

Eu cred ca dupa ce a aratat ce inseamna catastrofa politica numita Victor Ponta-premier si ce cosmar ar putea deveni Ponta ca presedinte, Traian Basescu va fi catalizatorul unei mutari politice spectaculoase. Variantele sint multiple; fie se aduna si PMP in jurul candidatului Iohannis, fie va trece PMP linga Monica Macovei daca se va constata ca sta in sondaje mai bine decit Elena Udrea, fie va disparea candidatul Iohannis si vom asista la o reasezare a sustinerii politice acordate de ACL care va avea de ales intre Macovei si Udrea. Mai sint si alte variante, inclusiv o renuntare a Monicai Macovei la candidatura din lipsa de fonduri, de semnaturi si/sau de structuri de campanie. E prea devreme sa intuim acum care va fi adevarata mutare spectaculoasa. Ba chiar cred ca vor fi mai multe si cred ca vor veni in cascada, ducind la o altfel de perspectiva politica decit cea pe care ni se pare ca o intuim acum in legatura cu alegerile prezidentiale. S-ar putea, iata, sa pice guvernul Ponta la o motiune de cenzura a ACL la care sa voteze si UDMR. Orice va fi, un lucru e clar: numai niste inconstienti ar putea sa astepte turul doi al alegerilor pentru a indemna electoratul de dreapta la “coagulare”, asa cum s-a intimplat in perioada cind Traian Basescu se batea la presedintie cu Nastase sau Geoana si cu Antonescu! In aceasta campanie electorala Traian Basescu nu mai e pe ring, e pe post de antrenor si, chiar daca strategia lui poate parea complicata, (admit ca eu asa o vad!), ar putea fi cistigatoare.

Chiar credeti ca lui Iohannis si Blaga le convine sa ramina in istorie ca liderii politici a caror lipsa de viziune politica a facut sa ajunga Ponta presedintele Romaniei? Chiar credeti ca lui Traian Basescu ii convine sa ramina stampilat dupa doua mandate la Cotroceni ca sustinator fara rezerve al Elenei Udrea in ciuda tuturor celor care i-au fost cindva aproape? Chiar credeti ca Elenei Udrea ii foloseste pentru viitor sa aiba eticheta unui astfel de candidat? Chiar credeti ca Monica Macovei se va putea asorta usor cu un esec de proportii la prezidentiale?

Eu nu cred. Cred ca vom avea un candidat Ponta vs un Candidat al dreptei, nici macar doi. Si ca mutarile spectaculoase abia acum urmeaza. So, let the show begin!