Fostul şef al analizelor SRI îl pune la zid pe Băsescu în Scandalul Ponta – SIE: “Cât şi ce mai este dispus să facă, afectând interese naţionale pentru atingerea unor obiective personale?!”.

“Penibilul unei presupuse deconspirări”
Interviu cu Ionel Niţu, fostul şef al Analizei SRI, realizat de Ancuţa Stanciu, redactor şef BURSA
Reporter: Care este opinia ta cu privire la momentul ales de Traian Băsescu să dezvăluie că Ponta a fost ofiţer acoperit?
Ionel Niţu: Are determinări strict electorale. De ce nu ne-a spus din momentul în care a anunţat tema? Atunci ar fi fost înaintea înscrierii candidaţilor. A lăsat să treacă timpul pentru a influenţa şansele candidaţilor. Este o declaraţie, probabil adevărată, însă strict electorală.
Nu are nicio legătură cu interesul naţional, dimpotrivă, va produce efecte negative asupra instituţiilor din domeniu.
Reporter: Cum afectează activitatea SIE publicarea anexei secrete în 2013 privind lista de categorii de informaţii – secrete de stat – din domeniul de activitate al SIE? Este SIE acum vulnerabil, în faţa celorlalte servicii de informaţii? Traian Băsescu susţine: “Dacă aş fi specialist, după activităţile secret de stat pe care le are SIE, i-aş face şi organigrama”.
Ionel Niţu: SIE este afectat, ca şi celelalte servicii de informaţii, nu de nu ştiu ce anexă, ci de compromiterea ideii de confidenţialitate şi de încredere, fără de care este imposibilă realizarea activităţii, eminamente secretă.
Nu anexa este problema şi nici măcar organigrama. Fie vorba între noi, specialiştii în domeniu ştiu, în genere, cum arată o organigramă a unui serviciu de informaţii externe, fie el românesc, rusesc sau american.
Problema este confidenţialitatea cu privire la mijloacele şi metodele utilizate, operaţiunile aflate în desfăşurare şi, mai ales, identitatea persoanelor care lucrează într-un astfel de serviciu, inclusiv categoriile de surse, în care intră şi ofiţerul acoperit. Pentru ofiţerii acoperiţi sunt adoptate cele mai severe reguli de protejare a identităţii, de la schimbarea numelui până la reguli stricte de păstrare a documentelor/datelor privind identitatea reală a acestora.
Or, domnul Băsescu a făcut ceea ce era mai grav: a deconspirat numele unei surse. În SUA, deconspirarea unui agent CIA (Valerie Plame) a fost urmată de o amplă anchetă în care au fost inculpate mai multe persoane, inclusiv din Administraţia Bush. Şi acolo, ca şi la noi, scopul a fost unul oarecum politic. În cazul Plame (2003), era vorba de opoziţia agentului CIA (şi a soţului acesteia, care era ambasadorul SUA în Irak) cu privire la intervenţia militară din Irak şi, respectiv, faţă de fabricarea unor dovezi privind o livrare de uraniu din Nigeria în Irak, în timp ce în cazul Ponta (2014) e vorba de angrenarea şefului de stat în lupta politică în favoarea candidatului său (Elena Udrea).
În ambele cazuri, o nemulţumire a unui şef de stat a dus la deconspirarea unui agent (ofiţer acoperit) al unui serviciu de informaţii externe.
În ambele cazuri, un interes personal sau de grup a afectat un interes naţional.
Reporter: Potrivit HG din 30 aprilie 2013, este secret de stat “personalul din domeniul activităţii informative, chiar şi după încetarea, în orice mod, a raporturilor de muncă sau de serviciu”. Traian Băsescu a acuzat că Victor Ponta a extins conţinutul hotărârii “pentru a se proteja”. Care este opinia ta?
Ionel Niţu: Aşa-zisele probe prezentate de Preşedintele României nu ilustrează nimic. Modificarea de act normativ putea fi făcută pentru a proteja pe oricine altcineva. De ce şi de unde ştia Traian Băsescu atât de precis că e vorba de Victor Ponta? Eu suspectez că domnul preşedinte urmează să ne prezinte şi alte “probe”.
Este evident că, de fapt, şeful statului a ştiut de relaţia lui Victor Ponta cu SIE şi apoi fie a aflat, fie a încercat să demonstreze, prin dovezi indirecte – şi (foarte important) care sunt sau pot fi făcute publice – că există o relaţie cauzală între modificarea de act normativ şi dorinţa cuiva de a se proteja. În această ipoteză, eu cred că Ponta ştia că Băsescu ştie, pentru că altfel nu se explică presupusul gest de a se proteja printr-o modificare de act normativ.
De ce a ştiut Băsescu de Ponta? Nu ştiu, pot să presupun în ce circumstanţe a aflat. Nu e normal ca un şef de stat să cunoască identitatea foştilor sau actualilor ofiţeri acoperiţi din orice serviciu de informaţii românesc. Preşedinţii, ca şi prim-miniştrii, vin şi pleacă. Serviciile de informaţii, ca şi interesele naţionale şi cele de
Securitate, nu se schimbă de fiecare dată.
Între paranteze fiind spus, la SRI există aceeaşi regulă: identitatea foştilor şi actualilor ofiţeri acoperiţi este protejată în acelaşi mod.
Reporter: A greşit Teodor Meleşcanu când a iniţiat această HG? Mai mult, Traian Băsescu suspectează că HG nici nu a trecut prin Guvern şi nici prin CSAT, potrivit legii. Cum comentezi? Care ar putea fi repercusiunile pentru aceste decizii?
Ionel Niţu: Nu cunosc aceste detalii tehnice. Însă dacă ele au respectat cadrul normativ în vigoare nu văd niciun fel de probleme. Poate fi o problemă dacă nu au trecut prin CSAT, date fiind atribuţiile acestui important for.
Reporter: Traian Băsescu a acuzat că, prin această hotărâre de guvern, a fost “vulnerabilizat un serviciu, au evitat CSAT şi totul pentru ca Ponta în înţelegere cu Meleşcanu să acopere trecutul lui Ponta”. Cum comentezi declaraţiile grave ale preşedintelui la adresa securităţii naţionale?
Ionel Niţu: Sunt declaraţii politice.
Mai bine ne-ar spune domnul Băsescu cât şi ce mai este dispus să facă, afectând interese naţionale pentru atingerea unor obiective personale.
Cred că Traian Băsescu a vulnerabilizat SIE într-o mai mare măsură decât Victor Ponta şi/sau Teodor Meleşcanu.
Mai mult, deconspirarea produsă poate echivala cu deschiderea “cutiei Pandorei”. Să înţeleg că s-a dat liber la deconspirări? La cât de multe frustrări există la persoane care au plecat din servicii să nu ne trezim cu un val de dezvăluiri. Cui foloseşte deschiderea acestui subiect?
Reporter: Care este opinia ta cu privire la implicarea SIE în această campanie prezidenţială? Care vor fi efectele asupra activităţii SIE?
Ionel Niţu: Cred că implicaţiile nu sunt doar asupra SIE, ci şi asupra celorlalte structuri de intelligence din România, iar efectele vor fi atât în planul credibilităţii – adică dificultăţi în recrutarea resurselor umane secrete (inclusiv ofiţeri acoperiţi), fără de care aceste instituţii nu pot funcţiona -, cât şi în planul încrederii, mai ales în relaţiile internaţionale, schimbul de informaţii şi cooperarea cu serviciile similare din statele aliate/partenere.
Nu cred că SIE sau alt serviciu de informaţii este implicat în campania electorală, ci au fost aduse, fără voia lor, în spaţiul public.
Tocmai ce răsuflaserăm cu toţii uşuraţi că nu au mai existat acuzaţii legate de implicarea serviciilor de informaţii în zona politică! Tocmai constatam cu toţii că s-au reformat şi fac progrese evidente, că sunt apreciate în exterior şi că produc oameni foarte bine pregătiţi profesional.
Hilar este că exact persoana care le lăuda, care le aprecia obiectivitatea şi echidistanţa, chiar cel care vorbea de “zero erori” şi de standardele occidentale implementate, adică cel care le coordonează activitatea din perspectiva de preşedinte al CSAT, ei bine, exact acea persoană aduce aceste servicii în dezbaterea publică legată de alegerile prezidenţiale.
Reporter: Dacă Victor Ponta a fost ofiţer acoperit în perioada 1997-2001, poate fi acuzat de incompatibilitate constituţională, fiind şi procuror şi ofiţer?
Ionel Niţu: Domnul prim-ministru va fi acuzat de multe. Probabil există anumite circumstanţe legale care l-ar putea inculpa.
Nu cred însă că acesta este fondul problemei.
Apropos, de unde ştia Traian Băsescu atât de precis că Victor Ponta a fost ofiţer acoperit în perioada 1997-2001?
Din acea HG nu rezultă acest detaliu.
Reporter: Traian Băsescu a susţinut că practic a întrerupt relaţiile instituţionale cu Teodor Meleşcanu, lucrând cu adjuncţii SIE…
Ionel Niţu: Aş putea comenta mai multe cu privire la stilul şefului de stat de a lucra cu SIE şi SRI, dar prefer să mă abţin. Nu e normal să lucrezi cu adjuncţii, pentru că asta presupune că acel director are rol decorativ. Nu doar că i-ai subminat autoritatea în cadrul instituţiei pe care chiar tu, ca preşedinte, l-ai pus să o coordoneze, dar ai făcut tot posibilul şi ca să-l pui în imposibilitatea de a-şi face treaba. Numirea unor directori din afara serviciilor/a sistemului are resorturi profund democratice legate de controlul civil asupra instituţiilor de securitate, militare, de forţă etc.
Reporter: Cum afectează securitatea naţională şi activitatea ofiţerilor de informaţii aceste declaraţii din campania electorală şi interferenţele politicului în serviciile de informaţii?
Ionel Niţu: Foarte mult, din nefericire.
Însă aducerea acestui subiect în spaţiul public ilustrează disperarea unui om la final de mandat. Am lucrat şaisprezece ani în slujba interesului naţional şi am fost decorat de două ori de Preşedintele României; mă aşteptam la mai multă decenţă şi fair-play.
Cred că Traian Băsescu nu ştie să piardă cu demnitate.
Reporter: Cum crezi că va fi influenţat electoratul?
Ionel Niţu: Cred că dezvăluirea preşedintelui, făcută într-o emisiune în care a abordat şi alte subiecte, îi afectează într-o mai mare măsură pe candidaţii dreptei non-Băsescu (Klaus Iohannis, Monica Macovei şi Teodor Meleşcanu) şi, aparent paradoxal, îl avantajează pe Victor Ponta în faţa propriului electorat. Îi poate genera ceva probleme de imagine premierului în planul relaţiilor internaţionale (dar cel mai mare prejudiciu este legat de percepţia externă asupra României), însă după câteva luni, totul va fi fost istorie. Inclusiv actualul preşedinte.
Aducerea unui subiect nou, care obturează dezbaterile serioase în această campanie, îi avantajează pe Elena Udrea (prin Traian Băsescu) şi pe Victor Ponta.
Toată această poveste, construită în jurul relaţiei Ponta-Băsescu, nu face decât să alimenteze curentul de opinie anti-Băsescu sau anti-Ponta. Polarizarea societăţii şi, implicit, a electoratului face ca, în această realitate construită, să fie doar cele 2+1 personaje. Ceilalţi candidaţi sunt excluşi, pentru că nu sunt parte a acestei poveşti.
Ameninţarea reală pentru amândoi este Klaus Iohannis.
Cu cât mai mult creşte curentul anti-Băsescu, în logica turului al doilea (unde vin şi votanţi care nu au fost în turul întâi, preponderent pentru a vota “anti”), cu atât mai mult cresc şansele lui Victor Ponta. Suspectez că această poveste a fost aleasă cu grijă pentru a masca blatul dintre cei doi.
Cum scriam într-un articol anterior, într-un fel sau altul, cei doi vor ajunge la negocieri, viitorul fiecăruia dintre ei fiind legat fundamental de destinul politic al celuilalt.
Un singur cuvânt descrie situaţia creată: penibil!
Sursa: BURSA 16.10.2014
Preluare: Ziaristi Online