Vîntu, din puşcărie, pe blog: SUA conduc, prin SRI, România

http://www.paginadepolitica.ro/vantu-din-puscarie-pe-blog-sua-conduc-prin-sri-romania/
&
https://sites.google.com/site/lumeasiunromanruptincur/vintu-din-puscarie-pe-blog-sua-conduc-prin-sri-romania
Promise de Sorin Ovidiu Vîntu încă din prima postare pe blogul proaspăt lansat, dezvăluirile privind sistemul de putere din România se lasă aşteptate.

Într-o a doua postare, Vîntu, care ispăşeşte o condamnare de doi ani pentru favorizarea infractorului în dosarul fostului şef al FNI Nicolae Popa, promite o developare a sistemului care înglobează şi presa alături de puterile în stat dar abia după alegerile prezidenţiale.

Deocamdată, fostul mogul de la Realitatea TV se limitează să descrie – în opina sa şi fără a da nume, ci doar pozițiile ocupate în sistem – cum a ajuns România, prin intermediul lui Traian Băsescu, vasal supus al Americii şi ce rol are SRI în toată povestea.

Precizăm că preluarea acestor alegaţii nu înseamnă, neapărat, că redacţia PaginaDePolitică.ro se raliază punctelor de vedere ale lui SOV, ci doar le oferă un spaţiu suplimentar de expunere în virtutea interesului public legitim faţă de o astfel de persoană care a influenţat categoric viaţa politică, socială şi presa în România ultimelor două decenii.

Cele mai semnificative pasaje din textul lui SOV, în continuare. Precizările cu caractere italice aparţin redacţiei.

SOV(…) În interiorul acestor forme de organizare statală, apare, în anul 2004, Traian Băsescu. Era ales presedintele tării de o populatie sătulă de rapacitatea familiei Năstase si a găstilor din P.S.D. Îmi amintesc amuzat de confruntarea finală dintre cei doi.

Năstase, un intelectual rasat, de un rafinament bizantin, confruntându-se cu un Băsescu rudimentar si patetic. O inteligentă scăpărătoare si educată împotriva unei inteligente de supravietuitor. Un principe contra unui hingher. La final stiti si voi ce s-a întâmplat. Principele a fost trimis de hingher la Jilava. Câstigătorul, ca în mai toate filmele americane, s-a ales cu presedintia si cu fata.

Primul lucru pe care l-a făcut Băsescu în calitate de presedinte a fost să declare o vasalitate totală si loială superputerii de peste ocean. Acea inteligentă de supravietuitor pe care i-o cunosteam s-a dovedit a-i fi extrem de utilă, atât lui, ca individ, cât si nouă, ca tară.

Pozitionarea României alături de America ne-a ajutat în momente extrem de delicate în politica internatională. Sprijinul permanent acordat de americani ne-a ajutat să nu ne rupem gâtul în timpul crizei economice din 2008. Evident că nimic nu este gratuit în lumea asta, cu atât mai putin ajutorul americanilor.

În schimbul protectiei si ajutorului pe care l-au acordat si continuă să-l acorde atât României, cât si lui Băsescu, americanii au cerut si au primit dreptul să construiască, în România, o structură de putere, dincolo de structura legitimă a unui stat democratic. Au construit o structură de putere nelegitimă.

Acesta a fost momentul când am decis să nu-l mai sprijin pe Băsescu. NU ăsta era tipul de modernizare a României pe care mi-l doream. M-am simtit brusc trădat, bătrân si fără tară. Coleric fiind, nu m-am apucat de plâns, ci am sărit la bătaie. Deznodământul îl stiti. Mi-am rupt si celălalt picior si acum postez pe blog ca orice puscărias care se respectă, de la spitalul penitenciar Jilava.

În sfârsit, ajungem si la miezul chestiunii: care este structura nelegitimă de putere despre care vorbim si cum functionează ea.

Serviciul Român de Informatii

Acesta este condus politic de un politician (George-Cristian Maior, n.r.), obscur până la numirea sa în fruntea Serviciului. Până atunci se stia despre el că este „fiul tatălui” (suspectat de legături nu tocmai principiale cu niste servicii americane), că este rudă foarte apropiată cu un mare scriitor român si că a semnat o afacere dubioasă cu niste fregate englezesti, cât a fost la M.Ap.N.

Din punct de vedere operativ, Serviciul este condus de către un ofiter (prim-adjunctul Florian Coldea, n.r.), la fel de obscur până în momentul numirii lui în functia de adjunct al politrucului. Despre el se stie doar că a fost implicat în afacerea cu jurnalisti români răpiti în Irak. Având o constitutie atletică, a fost folosit la căratul multor geamantane, care se pare că au ajuns la destinatie ceva mai usoare decât la plecare.

Dincolo de operatiunile care sunt normale pentru genul acesta de institutie, ea se ocupă si de recrutare. Un lucru firesc, dacă nu am tine cont de directiile si amploarea fenomenului – magistrati, politicieni, jurnalisti.

Aceste zone nu sunt doar infiltrate de S.R.I., ele sunt de-a dreptul infestate. Toate deciziile importante din acest stat nu sunt luate de structurile legitime, ci de această structură ilegitimă de putere. Această institutie a devenit stat în stat. Nimeni nu o verifică, nimeni n-o sanctionează. Comisia aceea de control din parlament este alcătuită din nouă Sebastian Ghită.

Conducătorii acestei institutii se raportează doar la Washington. Evident că si cei de acolo „respectă” cu sfintenie principiile suveranitătii altui stat si le spun celor doi tiriplici că au un presedinte în tară. Ăsta este semnalul că, pentru o perioadă de timp, butonul de comandă este la Băsescu. Azi. Mâine nu se stie.

Iată de ce liderii politici se întrec în a săruta poala caftanului american. Să capete dreptul de a folosi butonul. Degeaba votezi un presedinte, dacă Washington-ul nu-i dă acces la acest buton.

Va sta la Cotroceni si va ascuti creioane.