„Pacifiștii“ și mesajele Rusiei, după momentul Deveselu

http://www.romanialibera.ro/actualitate/international/%E2%80%9Epacifistii%E2%80%9C-si-mesajele-rusiei--dupa-momentul-deveselu-353428
&
https://sites.google.com/site/incolimatorulluiputin/-pacifistii-si-mesajele-rusiei-dupa-momentul-deveselu
"Statele Unite îşi implementează treptat programul european de apărare antirachetă. Fie nu iau în considerare interesele securităţii regionale, fie le ignoră pur şi simplu“, a declarat Gruşko, într-o dezbatere publică desfăşurată luni la Moscova, potrivit agenţiei Interfax, după ce armata americană a preluat vineri comanda bazei balistice de la Deveselu, în cadrul unei ceremonii prezidate de comandantul Forţelor Navale pentru regiunea Africa şi Asia de Sud-Vest, contraamiralul John Scorby. Forţele Navale ale SUA au înfiinţat, astfel, la Deveselu, o nouă Unitate de Sprijin (NSF), a cărei comandă a fost preluată de căpitanul Bill Garren.

Diplomatul rus a sugerat că americanii pun în pericol securitatea Europei provocând Rusia și a cerut Occidentului să „își recunoască greșelile“ şi să stopeze repetarea lor mecanică pentru a îmbunătăţi relaţiile cu Rusia şi situaţia securităţii în general. „Noi şi partenerii noştri occidentali, în primul rând Europa, trebuie să recunoaştem că politicile lor din ultimii ani adâncesc diviziunile dintre Rusia şi Europa, iar acest lucru este extrem de periculos“, a avertizat el. „Occidentul trebuie să recunoască în final că implementarea mecanică a politicilor sale recente duce într-un punct mort“, a amenințat voalat reprezentantul permanent al Rusiei la NATO.

Criza continuă din Ucraina este dovada că o singură structură de securitate bazată pe principiul indivizibilităţii este imposibilă în Europa, a declarat Gruşko, cu trimitere transparentă la NATO. „Din păcate, astăzi putem spune că proiectul politic care căuta să unească Europa, Eurasia şi regiunea euro-atlantică a eşuat“, a proclamat diplomatul rus, care a ținut să sublinieze contribuţia Rusiei la structura de securitate europeană. Grușko crede că datorită eforturilor Rusiei, europenii se pot simţi în siguranţă cheltuind doar 1,6-1,8% din PIB pentru apărare şi securitate, ceea ce este un alt fel de a spune că europenii ar trebui să fie recunoscători pentru că Rusia nu mai amenință continentul ca pe vremea Uniunii Sovietice. Amenințarea implicită este că lucrurile s-ar putea oricând schimba.

Premierul „pacifist“

România nu poate accepta ameninţări şi face parte dintr-un sistem de valori european şi transatlantic care nu poate închide ochii la ce s-a întâmplat în Crimeea şi la încălcarea principiilor de drept internaţional. „România este un stat membru al NATO, un aliat de încredere al SUA şi UE şi doreşte să aibă un rol de echilibru în regiune, pentru că vocaţia noastră este una pacifistă. Obiectivele noastre sunt foarte clare - obţinerea independenţei energetice, întărirea securităţii în zona Mării Negre şi sprijinirea parcursului către integrare europeană al Republicii Moldova, Ucrainei, Georgiei, Serbiei şi ţărilor din Balcani. În acest context, ţara noastră nu poate accepta ameninţări. România face parte dintr-un sistem de valori european şi transatlantic. (…) Poziţia ţării noastre este una clară şi fermă - stăm alături de aliaţii noştri din NATO, de SUA şi de UE“, a spus Ponta.

Unde a găsit prim-ministrul vocația pacifistă a României este discutabil având în vedere că este membră a unei alianțe militare puternice, că a acceptat să găzduiască scutul antirachetă american și că însuși președintele Obama a declarat în mod repetat că nu este un pacifist, dar dorința lui de a integra în Europa și Moldova și Ucraina și Serbia este cel puțin discutabilă.

Chiar și noul guvern de la Varșovia, condus de Ewa Kopacz, a anunțat o revizuire „pragmatică“ a politicii față de Ucraina, unde prin pragmatism se înțelege o reducere semnificativă a rolului Poloniei în Ucraina. Jackson Diehl, editor adjunct al cotidianului Washing­ton Post, constata cu două zile în urmă că s-a umplut Europa de Est de „pacifiști“ care cedează presiunilor Rusiei. Nu numai Serbia, care l-a invitat pe Putin să asiste la ceremoniile „eliberării“ Belgradului de către Armata Roșie, dar și țări altădată așezate ferm în tabăra occidentală precum Cehia și Slovacia. În Cehia, președintele Milos Zeman este de un filorusism agresiv, iar în Slovacia prim-ministrul Robert Fico și ministrul său de Externe, ambii educați la Moscova, se comportă mai degrabă ca avocații lui Putin în Europa decât ca membri ai UE și NATO. Atât Cehia, cât și Slovacia au respins prezența militarilor NATO pe teritoriul lor sub motiv că asta ar aduce aminte de… „Praga 1968“, iar Fico a respins instalarea pe teritoriul slovac a elementelor scutului antirachetă de parcă l-ar fi rugat cineva. Atât Cehia, cât și Slovacia, Ungaria și Bulgaria, dar și Serbia s-au pronunțat împotriva sanc­țiunilor internaționale impuse Rusiei, iar Fico a amenințat cu veto. Din ce în ce mai mulți lideri est-europeni „pacifiști“ par să fie pregătiți să „recunoască greșelile politice“ ale Occidentului și să înțeleagă punctul de vedere al Rusiei. România este deocamdată o insulă de atlanticism într-o mare filorusă, dar asta nu înseamnă că, sub presiuni și amenințări, liderii ei din viitor n-ar putea fi făcuți să vadă lumina de la Răsărit.