OPINII : (Atentatul de la redactia Charles Hebdo - Paris ) Nu Islamul e de vină pentru atentatul din Franța, ci prostia.

Nu Islamul e de vină pentru atentatul din Franța, ci prostia.
http://erevan.ro/talkshow/nu-islamul-e-de-vina-pentru-atentatul-din-franta-ci-prostia/

Miercuri dimineață, la sediul săptămânalului francez de satiră Charlie Habdo, trei bărbați de origine musulmană au ucis 12 oameni din cauza unei serii de caricaturi reprezentându-l pe profetul Mohamed.                  
Imediat după confirmarea că cei trei teroriști sunt de origine musulmană, un tsunami de ură față de religia islamistă s-a ridicat. Același tip de ură care s-a ridicat și după atentatele de la World Trade Center și același tip de ură care a dus la punerea semnului egal între Islam și terorism.
Au apărut articole, postări pe facebook și meme-uri care condamnă religia musulmană și care chiar cer interzicerea musulmanilor în Europa. Cel mai relevant exemplu de viral este al jurnalistului de facebook, Lucian Mîndruță, care zice așa:
Orice s-ar întâmpla, eu cred că Europa a ajuns prea departe cu toleranța. Că a permite unor culturi care dărâmă biserici și ucid creștini să-și ridice moschei și să facă legea pe continentul nostru e deja o idee sinucigașă.
Și mai cred că cei 11 morți de azi înseamnă de fapt sfârșitul emigrației non-europene în Europa.
Adică ochi pentru ochi și dinte pentru dinte, la fel ca în Vechiul Testament. Hai să tragem înapoi cu fix aceleași arme: principii religioase idioate de acum 2000 de ani.
Practic, ce se întâmplă acum în toată media și devine un trend (din nou) este condamnarea musulmanilor de pretutindeni și încurajarea să ne uităm cât mai urât și să stăm cât mai departe de orice bărbos cu ten măsliniu și rucsac în spate. Chill, Lucian, țiganii nu poartă barbă.
Nu cred că mai are rost să aduc cifre în calcul și să pălăvrăgesc despre cât de prost trebuie să fii să condamni 1.6 miliarde de musulmani pentru 200.000 de fomiști spălați pe creier care chiar fac parte din organizații teroriste și vreo alți 500 care chiar au comis atentate teroriste de-a lungul timpului.
Am folosit expresia „fomiști spălați pe creier” nu pentru a da o notă amuzantă textului, ci pentru că asta sunt: niște oameni săraci din toate punctele de vedere din cauza ghinionului de a se naște într-o zonă geografică de rahat (Afghanistan, Iraq, Siria, Somalia). Sunt oameni care abia au acces la forme de educație primară din țări care nu au avut posibilitatea să se dezvolte precum grandioasa și toleranta Europă.
Și acum că am stabilit că marea majoritate a celor înscriși în organizații teroriste sunt niște săraci semi-analfabeți, cam cât de greu o fi să convertești genul asta de indivizi și să convingi o foarte mică parte dintre ei să comită acte teroriste? Este bine cunoscut că pe fondul sărăciei și al lipsei de cultură se dezvoltă cel mai ușor politici extremiste care au ca principal pilon ură față de o rasă, etnie sau religie în cazul de față.
VeMB2ZL Nu Islamul e de vină pentru atentatul din Franța, ci prostia.O altă imagine care a circulat ieri pe facebook.
Te surprinde imaginea de mai sus? N-ar trebui, având în vedere că dacă eu mă declar astăzi pastafarian și mâine împușc doi oameni apar în graficul ăla. Dintr-un miliard și jumătate de practicanți întinși pe jumătate de glob au existat 273 de atentate teroriste. Și raportăm asta la neo-nazism, misoginism sau proteste locale. Marș, mă!
Așadar, cine e de vină?
Sărăcia, lipsa accesului la educație și facțiunile teroriste care profită de pe urma situației. Organizațiile care planifică genul ăsta de atentate sunt singurele în care merită aruncat cu cuvinte și, eventual, cu bombe. Atât.
Îi mai ții minte pe toți țăranii ăia de care îți era și milă că votează cu Ponta doar pentru că sunt săraci și nu au acces la internet și învățământ de calitate? Cam așa ar trebui privită și toată treaba asta cu terorismul islamic, doar că la o scară mai mare. Bunul simț ar trebui să nu-ți dea voie să urli la o întreagă religie doar pentru că tu te-ai născut și ai crescut în leagănul civilizației și al toleranței.
Ieri au murit 12 oameni pentru că un grup etnic nu are destulă cultură încât să facă diferența între o glumă și un atac real la religia lor. Și asta e ceea ce ar trebui să te supere de fapt.

http://www.sebastianbargau.ro/2015/01/08/jurnalism-scutul-care-acopera-nesimtirea-impertineta-jegul/
INTRO: Priviţi acest articol ca pe o altă părere, nu neaparat ca pe o opinie personală a mea ci doar ca un alt punct de vedere. Nu de alta, dar dacă citiţi acelaşi lucru şi vedeţi aceleaşi lacrimi peste tot vă prostiţi.

Ieri au murit patru nevinovaţi şi opt imbecili. Din nefericire, din cauza celor opt imbecili, au murit cei patru nevinovaţi. Cei doisprezece oameni au murit de mâna unor cretini, probabil mult mai imbecili decât cei care au căzut din cauza gloanţelor. Nu am plâns decât pentru nevinovaţi, nu şi pentru imbecili.

Îl mai ţineţi minte pe Steve Irwin? Era australianul ăla care avea emisiune pe Discovery. Ăla care căuta cel mai veninos şarpe, cel mai mare crocodil, cel mai periculos paianjen sau cel mai agil răpitor. Şi, când îl găsea, ce făcea? Îi băga un deget în cur. A murit şi el, sărmanul, dar nu a fost declarat erou. Toată lumea a zis, împăcată, că a murit aşa cum a trăit. A riscat şi, într-un final, a pierdut.

Exact aşa e şi cu gigeii de la Charlie Hebdo. Au riscat, au ştiut la ce se expun şi au crăpat. Cum spuneam la început, n-au crăpat singuri ci au luat şi patru nevinovaţi cu ei. Şi pentru a vă scuti de un articol foarte lung, vă voi da un citat din Bogdan Stoica.

„A fost o rafuiala intre doua culturi de cretini: unii care nu suporta sa nu fie lasati sa se ia de oricine, iar altii care nu suporta ca oricine sa se ia de ei.” sursa
Nu-i consider pe idioţii ăia deloc eroi. Presa îi laudă acum pentru că există cât de cât onoare între jegoşi. Presa nu mai este de mult ce a dorit să fie. Acum toata massmedia e plină de „nu o să-ţi vină să crezi!”. Rar mai vezi ceva jurnalist care să facă vreo anchetă, majoritatea sunt călare pe subiecte de scandal. Sunt jegurile ălea care-ţi bagă microfonul în gât şi camera în ochi şi te întreabă cum te simţi că ţi-a murit copilul în chinuri. Ăsta e jurnalismul care ieri şi-a pierdut opt membri.

Religia e o idee, un concept. Această idee poate fi combătută şi, ca orice idee, îşi are adepţii ei, mai mult sau mai puţin fanatici. În cazul musulmanilor, numărul acestor fanatici este însemnat. Să faci mişto de acea idee e una, să îţi baţi joc de valorile ei în condiţiile în care ştii câţi fanatici are şi ce sunt în stare să facă e alta. Deja îţi asumi nişte riscuri.

Dacă tu vii la mine şi-mi spui „te bag în mă-ta!”, eu îţi rup capul. Te calc în picioare până obosesc. Te calc în picioare cu tot cu dreptul tau fundamental de a avea o părere. Fac asta pentru că tu n-ai avut o parere, tu ai venit doar să mă jigneşti. Pentru că e dreptul tău fundamental să poţi deschide gura să spui orice.

Ei bine, nu. Dreptul tău fundamental de a deschide gura nu prea e fundamental şi nici nu prea e drept ci mai mult eşti lăsat să deschizi gura între anumite limite. Hai să vă dau un exemplu.

Cum ar fi fost ca o publicaţie ca Charlie Hebdo să bage pe prima pagină o caricatură cu Hitler care-l punea pe Moise în camera de gazare şi-i spunea să despartă gazele? Pariu că era catalogată instant anti-semită? Cum să faci mişto de evrei? Păi ei au suferit acum 100 de ani din cauza lui Hitler. Sau pune o caricatură cu un negru atârnat de un copac şi cu doi albi care spun că arată mai bine negrul atârnat în stejar decât în nuc. Oare nu sare imediat CNCD-ul să te amendeze pentru rasism si discriminare?

Sare, cum să nu sară. Dar de musulmani te doare-n cur, ăia sunt terorişti, hai să-i futem pentru că CNCD închide ochii. Şi te apuci să-i fuţi, că râd şi americanii. Ei bine, musulmanii nu râd.

Să plângi acum că nişte cretini au venit şi au aplicat legea lor într-o ţară europeană în loc să apeleze la justiţia din acel stat mi se pare de tot râsul. E ca şi cum tu, stând liniştit în casă, la căldură, privind cu nesaţ Antena 3, te trezeşti cu un urs în curte. Ieşi din casă revoltat că ursul ţi-a călcat proprietatea şi ţi-a dărâmat tomberonul şi începi să-l înjuri şi să faci mişto de el. Faci asta pentru că e proprietatea ta, tu trăieşti într-o ţară democratică în care justiţia funcţionează şi, dacă ursului nu-i convine limbajul tău, te poate da în judecată. Atât că pe urs îl doare fix în cur de legea ta. El te vede ca pe o ameninţare şi actionează ca atare după legea lui: te omoară.

Acum îmi veţi spune „ce legătura are?”. Ei bine, are. Fanaticii sunt nişte animale. Sunt crescuţi de mici ca animale şi acţionează ca animalele. Şi sunt foarte mulţi, foarte bine antrenaţi, foarte periculoşi şi abia aşteaptă un motiv pentru a acţiona. Şi tu vrei să le bagi, absolut gratuit, un deget în cur, în condiţiile în care ştii cu cine ai de-a face.

Eu nu-i văd pe francezi ca pe nişte eroi. Am văzut şi caricaturile cu pricina, unele sunt ok, dar altele sunt doar jigniri gratuite. Semeni vânt, culegi furtună. Nu zic acum să cedăm la primele ameninţări, dar totuşi, poate un pic de decenţă ar merge. Iar ce-au făcut ei n-a fost jurnalism. Ştiţi ce n-am auzit eu? N-am auzit de vreun scandal referitor la o caricatură cu musulmani de rând. Atât au zis musulmanii: fără Mahommed. Ce-au făcut europenii? Fix pe Mahommed l-au băgat în caricaturi. Asta deja se cheamă că ţi-o cauţi…

Îmi pare rău că au murit nişte oameni, dar nu-i consider eroi. Jocul cu focul nu-i tot timpul sigur. Aaaaa, făceau satiră? Păi şi eu am făcut ceva satiră ieri, dar n-a fost primită la fel de bine ca aia pe care o făceau ei…
Unii au râs, alţii n-au râs. Unii au apreciat gluma, alţii n-au apreciat-o. Cum s-o aprecieze, doar nişte oameni au murit. Ei bine, asta e diferenţa. Noi alegem ce e glumă şi ce nu dar nu ne interesează şi părerea celor vizaţi de gluma respectivă: „Ce, mă, nu ştii de glumă?”. Uite că ieri nişte unii n-au ştiut de glumă. Îi putem condamna acum pentru că n-au simţul umorului?

E ca şi cum ai condamna câinele turbat pentru că te-a muşcat când făceai mişto de el. Aşa cum nu poţi spune despre un câine turbat că nu are simţul umorului, la fel e şi cu fanaticii religioşi. Ăia sunt crescuţi cu un singur scop, să ucidă „necredincioşii”. Chiar dacă arată ca nişte oameni, nu sunt. Sunt nişte animale (şi de asta v-aţi prins urmărind execuţia inutilă a poliţistului). Şi, dacă nu vrei să te muşte, nu le băga degetul în cur.

Pentru că ei nu ştiu de glumă iar tu rămâi cu pătrunjelul pe piept.

Vestea atentatului terorist de la Paris, Franţa a căzut ca un trăsnet la Timişoara, unde trăieşte cel mai rapid caricaturist al lumii, Ştefan Popa Popa’s. Cunoscut la nivel mondial, Popa’s era prieten cu cei patru caricaturişti ucişi în masacrul Paris, unul dintre ei, Wolinski, realizând o caricatură în care Popa’s este prezentat ca regele caricaturii.Dintre cei 10 jurnalişti ucişi în atentatul terorist de la Paris, patru sunt prieteni apropiaţi ai caricaturistului român Ştefan Popa Popa’s. În cursul zilei de marţi, la scurt timp după masacrul din Paris, Popa’s a fost sunat de prieteni din Franţa care i-au povestit ce s-a întâmplat. Şocul a fost foarte mare pentru Popa’s când a aflat că printre victime sunt patru caricaturişti, prieteni ai lui: Wolinsky, Cabu, Charb şi Tignouss. Popa’s păstrează în arhivă o poză cu Wolinsky, dar şi o caricatură realizată de Wolinsky, lucrare ce îl înfăţişează pe Popa’s ca rege al caricaturii.
„Mi-au omorât patru prieteni. Aveau şedinţă de redacţie şi criminalii au ştiut că e şedinţă. Este o crimă cu premeditare a unor criminali. Suntem oameni care au mers în lumea arabă, ştim caricatura din lumea arabă, caricatura din Occident şi ştim cam cum se petrec lucrurile. Mulţi dintre ei au fost ameninţaţi de mai multe ori, inclusiv redactorul-şef. Era păzită redacţia, dar i-au împuşcat pe cei doi poliţişti şi au intrat în redacţie”, a declarat Ştefan Popa Popa’s pentru Adevărul.
În privinţa evenimentelor de la Paris, Popa’s susţine că trebuie semnalate două aspecte. „Unul este faptul că poţi să mergi cu caricatura până la o anumită limită, în aşa fel încât să nu îl deranjez pe cel din altă religie, dar pe de altă parte asta nu înseamnă că cel vizat trebuie să ajungă să omoare oameni pentru asta. Şi ei (n.r. – unii caricaturişti) au sărit peste nişte limite. Au făcut lucruri care au incitat, iar ăstora nu le-a trebuit mult”, a spus Popa’s.
Caricaturistul român a mai spus că niciunul dintre cei patru caricaturişti omorâţi în atacul de la Paris nu a depăşit limitele în caricaturile lor, fiind artişti de renume mondial. „Garantez că Wolinski şi Cabu nu au depăşit niciodată limitele. Cine făcea caricaturi care să depăşească limitele, incitându-i pe islamişti? Au fost un suedez, unul din Danemarca şi mai erau câţiva din Franţa. Erau dizidenţi”, a mai declarat Popa’s.
Artistul spune că orice caricaturist care se respectă merge în lucrările sale până la o limită a bunului simţ.
„Oricine se apucă de caricatură face caricaturi cu sex sau cu religie. Astea sunt caricaturile primitive, cum le numesc eu, dar mergi până la o anumită limită. Am venit acum trei săptămâni de la Palatul Parlamentului belgian. Unii oameni s-au întrebat de ce l-au primit pe Popa’s acolo pentru caricaturi, iar oficialii au spus că de caricaturile lui Popa’s râd, dar nu se enervează. Nu poţi să depăşeşti bunul simţ că e democraţie. Există o limită a bunului simţ”, a mai adăugat Ştefan Popa Popa’s, care a subliniat că, oricât de mult ar fi depăşită limita, crimele nu sunt scuzabile: „terorismul trebuind combătut pentru că este o crimă”.

Doar o lună în urmă, Franța a pornit o busculadă când casă inferioară a votat să recunoască Palestina. Acum, Palestina este în Curtea Penală Internațională, gata să ia în jos Israel pentru genocid. Dintr-o data "teroare islamică lovește Franța." Se Paris pedepsit pentru pro-Palestina votul său? La sfârșitul lunii 2013, Kuala Lumpur Malaezia Tribunalul a constatat Israel vinovat de genocid. Câteva luni mai târziu, avioane din Malaezia au început să cadă din cer. În 2011, aripa de tineret Muncii parte a Norvegiei a fost pe punctul de a impune o blocadă completă asupra Israelului. . Dintr-o dată întreaga conducere a aripii de tineret a partidului a fost sacrificat într-o operațiune profesional fals atribuit un piuliță singuratic, Anders Breivik NoLiesRadio produc Allan Rees scrie: https://plus.google.com/+HuffPostUK/posts/HgDXoao79kT

Ei au avut un aparat de fotografiat bine plasat în prealabil pentru a filma atacul.
Ei au vorbit perfectă franceză
Ucis cu precizie militară.
Îmbrăcat în stil militar.
Ucis de o listă țintă.
Am departe curat.
Președintele franceză apare după aceea și apoi convoacă ședință de urgență ce măsuri să adopte.
Împușcături multiple.


Ar putea fi acest steag fals de la Agenția Intel franceză?

Alții sunt de asteptare un steag fals probabil aici
http://financearmageddon.blogspot.ro/2015/01/was-charlie-hebdo-paris-shootings-false.html
și aici .
http://nodisinfo.com/french-islamophobes-fake-attack-newspaper-total-hoax-2/
Până în prezent, se merge ca un, se vorbește ca unul, și se perpetuează 9/11 fals-pavilion narațiunii despre "islamului radical", ca unul.

Așa că sun un steag fals până la proba contrarie. PS: Executarea actualizărilor: sioniștii sunt deja încearcă să folosească acest eveniment pentru a opri tot mai mari Alain Soral / Dieudonné a scăzut ID-ul său de la locul crimei ?! Dă-mi o pauză !!!!!! https://twitter.com/AndreyPanevin/status/552948198919004161 propagandă sionist laminate pe











Mossad atacă Paris?
http://aanirfan.blogspot.com/2015/01/mossad-attacks-paris.html



Publicat de Kevin Barrett la 09:06
Etichete: Breivik , charlie Hebdo , pavilion fals , de locuri de muncă în interiorul , Israel , Mossad , Palestina , paris , terorism , sionismul
9 COMENTARII:

Winslow Leach07 ianuarie 2015 la 11:43
https://www.youtube.com/watch?v=ZVMV44lwx_E

Răspunde

Anonim07 ianuarie 2015 la 12:02
Au acum? Pare a fi un "hit" profesionist. Nu este / sunt companii private de elita (fosta "Blackwater"), pe care sunt sigur că ar nuke un oraș în cazul în care $ avea dreptate. Mă întreb care lucrează pentru uneori. Sadic Bibi-am avertizat despre o "greșeală gravă" despre Palestina. Numai o mărturisire de Mossad se va dovedi mă înțelegeți greșit de data asta.

Răspunde

DG PINTREL07 ianuarie 2015 la 12:29
Ei au un aparat de fotografiat bine plasat în prealabil pentru a filma atacul.
Au vorbit perfectă francez
ucis cu o precizie militară.
Îmbrăcat în stil militar.
omorât dintr-o listă țintă.
scăpat curat.
Președintele francez apare după aceea și apoi convoacă ședință de urgență ce măsuri de adopte.
shootere multiple. Sunt de acord cu toate acestea. Încă o dată, multe intrebari.


Răspunde

Anonim07 ianuarie 2015 la 13:01
director fone local.fr dă dovadă
Charlie Hebdo 's locație
a) 10 r Nicolas Appert, 75011 Paris
b) 26 r Serpollet, 75020 Paris
de ce 2 locatii ??
nu se poate referi "executarea" a unui ofițer de poliție indicat pe Internet la Locul de amplasare a),
a verifica afară locații de pe Google Streetviewer
Caveman


Răspunde
Răspunsuri

Anonim07 ianuarie 2015 la 06:31
Exact Primul lucru pe care m-am gândit când am auzit. Mossad influențată sau implicare directă. Vă mulțumim pentru lista trecere in revista a observațiilor evidente. I-am văzut, le-a simțit, dar nu a fost capabil să le pună jos chiar atât de simplu și simplu așa cum ați făcut-o domnul Barrett. Sunt de acord. Până la proba contrarie, puncte de istorie direct la petrecere menționat.
OkieCatfish

Răspunde

Anonim07 ianuarie 2015 la 02:59
Franța trebuie să declare toate diplomații israelieni persona non grata, cu 24 de ore pentru a părăsi țara. În cazul în care Israelul continuă crime de pavilion false, cetățenii lor dublă sau altfel ar trebui interzise de la comerț, turism, academia- îl nume. Asta este ceea ce un guvern real, nu atunci când un stat criminal internațional scapă de sub control, spre deosebire de SUA și Marea Britanie. Măsuri suplimentare scurte de război sunt din abundență disponibile, dar opțiunea de război trebuie să fie, de asemenea, atât credibilă și realizabile.

Răspunde

Marie07 ianuarie 2015 la 15:28
Mă întrebam cum au ajuns lor "Je suis Charlie" semne tipărite și distribuite atât de repede. Acum, ei au identificat suspecții - deja ?!

Răspunde

Anonim07 ianuarie 2015 la 03:48
Mossad acționează în Franța.

Răspunde

Anonim07 ianuarie 2015 la 17:34
Downtown Paris și trafic de zero; care a fost primul lucru care ma lovit atunci când am vizionat video.

http://www.stiripesurse.ro/cristian-tudor-popescu-ocheaza-atentatul-de-la-paris-e-o-urmare-a-atitudinii-jurnali-tilor_943637.html

Jurnalistul Cristian Tudor Popescu este contra valului de indignare după atentatul de la Paris. CTP e de părere că ceea ce s-a întâmplat la Charlie Hebdo este o urmare firească a atitudinii jurnaliștilor. El consideră că jurnaliștii de la publicația de satiră franceză „Charlie Hebdo” au dat dovadă de inconștiență și neprofesionalism, pentru că au fost avertizați cu privire la materialele publicate, dar au ignorat.

„Caricaturile sunt niște prostii, ca si acesta din Franța. Este vorba de o atitudine inconștientă, neprofesională a acestor jurnaliști de la săptămânalul satiric. După ce au fost avertizați, le spune ministrul de interne, ei dau dovadă de niciun fel de responsabilitate, de autolimitare, de conștiință profesională. Sigur că ce s-a întâmplat este absolut inadmisibil indiferent ce ar fi făcut jurnaliștii. Cei care au făcut crima trebuie prinși și aduși în fața justiției, iar astfel de organizații trebuie distruse”, a afirmat jurnalistul, într-o intervenție telefonică pentru B1 TV.

„Cu atât mai multe merită să medităm dincolo de revolta care ne cuprinde la capacitatea de a fi responsabil a acelor jurnaliști. Când știi că ai asemena bombă etnico religioasă în țară și riști în mod stupid cu astfel de prostii agresive nu cred că este bine”, a completat CTP.

”Eu nu sunt foarte de acord cu publicarea acestor caricaturi, cei care le publica le stiu a fi insultatoare pentru acesti religiosi islamici. Exista si limite in aceasta libertate a presei.

Trebuie sa existe si o limita, de ce trebuie sa publicam aceste caricaturi, ca sa crestem tirajul?

Jurnaliştii francezi au forţat nota într-un mod cu care eu ca jurnalist nu sunt de acord. Cred cu tărie în libertatea noastră de expresie. Cred că nimeni nu poate şi nu trebuie să ne interzică nimic cu excepţia legii, bineînţeles, a încălcării Constituţiei. Nu cred că trebuie să vină cineva să ne impună nişte tabu-uri asupra unor subiecte, dar în acelaşi timp cred că trebuie să ne impunem noi nişte limite.

Nu am văzut toate caricaturile, dar pe una dintre ele, care apare chiar pe copertă, scrie ‘Le Coran c’est de la merde’. După care urmează o poantă cu nişte gloanţe care trec printr-un Coran. Astă nu mai e umor, nu mai e satiră. Ştim cu toţii ce înseamnă ‘merde’ în limba franceză. Asta e o jignire premeditată, o provocare în ultimă instanţă adresată islamiştilor. Eu nu aş apăra ca liberate de expresie ceea ce au publicat jurnaliştii francezi şi conduita editorială a publicaţiei. Dar cu siguranţă, cei care au înţeles să răspundă cu gloanţe unui act de presă, fie el tabloid, nefericit, de prost gust, jignitor, trebuie cu siguranţă urmăriţi şi aduşi în faţa justiţiei.”, a punctat CTP.

http://www.pah.ro/ctp-e-nimeni-barat/
În avalanșa asta de oameni care sunt “Charlie” e greu să te mai miști. Dar nu imposibil. Iar unul ca CTP (Cristian Tudor Popescu) găsește mereu un mijloc să iasă la iveală și să-și manifeste spiritul de Gică Contra etern. Doar că…
Doar că atunci când vrei să vorbești despre libertatea de exprimare nu te duci să-i ceri părerea lui CTP. Pentru că nu este un specialist în materie. El habar n-are ce este aia, căci ultimii 25 de ani și i-a petrecut în două redacții aspru controlate editorial. Mai mult, a condus, sub Tinu, Adevărul, o publicație care n-avea nicio legătură cu libertatea de expresie până când a cumpărat-o Patriciu.
Doar că nu te duci să sorbi lecții despre limitele caricaturii de la un om care este o caricatură fără limite.
Doar că nu îl lași pe unul ca el să ne spună că oamenii ăia au mers prea departe, au fost provocatori și au făcut-o pentru bani.
Să mori tu, chelule? Tu vorbești despre a face lucruri pentru bani? Tu? Protectorul tăcut al lui Chirieac, care-ți folosea spațiul editorial pentru a-și aranja afacerile cu statul? Tu vorbești despre a face lucrurile pentru bani? Tu? Un fățarnic îmbrăcat sărăcăcios și conducând, de imagine, mașini ieftine, când, de fapt, ești și erai unul dintre cei mai bogați oameni din presa românească? Tu vorbești despre a fi provocator pentru bani? Tu? Care luai credite cu dobândă preferențială de la Bancorex?
Aaa, și să-i dăm fir povestitorului, căci ne explică el cum, ca președinte al Clubului Român de Presă, a emis o circulară, la rugămintea lui Băsescu, pentru ca ziarele românești să nu preia caricsaturile anti-Mahomed. Președinte al CRP, da. Coleg de scaun cu SRS, un șantajist notoriu, șef al comisiei de onoare în același CRP condus de CTP. Ce cloacă…
Cristian, nu tu ai dreptul să ne predici despre limitele libertății de expresie. Tu ești nimeni. Scriitor și jurnalist, cum ceri producătorilor să te titreze pe burtiere, atunci când le faci onoarea de a apărea prin emisiunile lor, de acasă. În materie de libertate de expresie, însă, ești chiar nimeni. Ție îți permiți libertăți nemărginite, dar negi altora dreptul de a spune ce cred, pentru că, vezi Doamne, în țara lor sunt mulți musulmani. Probabil că ăsta-i principiul pe care ți-ai construit cariera: în țara noastră sunt mulți hoți, mai ales printre politicienii care stipendiau Adevărul, deci e bine să nu le zgândărim sensibilitatea.
Au murit niște oameni, Cristian, niște oameni crescuți într-o cultură pe care tu pari a nu putea să o înțelegi. O cultură a libertății absolute de exprimare. Niște unii care n-au auzit de compromis, de cenzurarea textelor din propria revistă, niște unii care erau, poate, mai liberi decât vom fi noi vreodată. Iar tu, expertul în nimic, garantul compromisului convenabil, vii și spui că au exagerat, că au făcut-o pentru bani, că și-o cam meritau, printre rânduri.
Mulți te consideră și te considerau un condei acid, un om liber, care spune lucrurilor pe nume. Ei, și? Ce dacă nu ești, așa cum de fapt știm? Cretini care să te citească în continuare se vor mai găsi, căci e plină lumea. Doar că-mi imaginez cu neasemuită plăcere momentul, peste 20 de ani, în care vei ieși ca Măgureanu de pe la vreo întâlnire simandicoasă, iar o ziaristă tânără te va întreba, după ce-ți vei fi dat doct cu părerea: “Și dumneavoastră cine sunteți?”. Căci vei fi fiind un nimeni uitat de toți, o murătură acrită și scofâlcită în sucul propriei tale autosuficiențe. Asta ești și acum, de fapt, dar ziariștii tineri sunt prea poraspeți pentru ca la ei să fi ajuns informația asta.

Andrei Ilarionov: Nu vă mirați „dacă apare o primăvară islamică în Europa”. Cu Putin e un „război cald”, nu „rece”.

La sfârșitul lui noiembrie 2014, fostul consilier economic al lui Vladimir Putin – Andrei Ilarionov, cel care a reformat sistemul de impozitare din Rusia introducând la începutul anilor 2000 cota unică, dădea un interviu publicației TV Republika - televiziune poloneză. Ilarionov, un om informat și curajos, care a demisionat la sfârșitul lui 2005 acuzându-l pe Putin că suferă de „sindromul Venezueala” când Putin a oprit gazele către Ucraina, a avertizat asupra posibilității unei „primăveri islamice” în Europa occidentală în interviul acordat ziaristului Michał Rachoń acum o lună și jumătate.
27 noiembrie 2014. Andrei Ilarionov, aflat la Varșovia, a dat un interviu lui Michał Rachoń, la TV Republika:
Nu avem de-a face cu un „război rece”. În timpul războiului rece nu au existat sancțiuni personale, anexări de teritorii ale statelor europene, acțiuni de război cu peste 4 000 victime.
Este un război cald.
Chiar oamenii lui Putin îl numesc „cel de-al IV-lea Război Mondial”. Războiul rece dinainte îl numesc „cel de-al III-lea Război Mondial”.
E un război declarat de Rusia restului lumii, aproape întregii lumi. Războiul pentru așa-numitele „valori tradiționale rusești”, pentru crearea unei „lumi rusești”, a unei entități neo-imperiale pe fostul teritoriu al imperiului sovietic sau al imperiului rusesc.
În logica lor, fără să discutăm dacă e bine sau rău, doar ca să înțelegem ce fac, Ucraina nu are dreptul la un viitor propriu. Ucraina nu are dreptul să-și aleagă aliații, ca orice altă țară. Ei consideră că Ucraina, ca și alte țări ale fostului imperiu, ar trebui să-și construiască viitorul conform planurilor și dorințelor Kremlinului.
Ei numesc asta „zonă de interese privilegiate”.
Foarte important este că niciodată nu au definit care sunt granițele acestei zone. Unul dintre acei oameni, domnul Medvedev – cu siguranță nu cel mai important – dar unul dintre ei, întrebat dacă granițele acestei zone de interese privilegiate sunt granițele fostei Uniuni Sovietice, sau trec dincolo de acestea, a spus: „Nu, nu, avem interese și dincolo de aceste granițe.”
Așa că, repet: nimeni până acum nu a definit aceste granițe. Este evident că Putin, împreună cu colegii lui, cu echipa lui, dacă îi putem numi astfel, vor merge atât de departe pe cât li se va permite să meargă. (…)
În timpul Războiului Rece, cel mai important element de rezistență împotriva unei lovituri din partea URSS era arma nucleară tactică staționată în Europa Occidentală. Europa de Vest nu era în stare să mobilizeze un număr suficient de soldați, de aceea au fost staționate focoase tactice.
Acele arme nucleare tactice au fost retrase din Europa Occidentală acum ceva timp.
Ultimele elemente ale echipamentului militar greu pe care NATO le avea în Europa Occidentală, tancurile americane Abrams,au fost retrase din Europa Occidentală la sfârșitul lui 2013.
Punând toate acestea la un loc, nu este de mirare că Putin și-a început războiul ruso-ucrainean, acest al IV-lea Război Mondial, după retragerea acestor forțe din Europa – armele nucleare tactice și tancurile americane Abrams.

„Discursul de la SOCI”
Nu demult, în octombrie, domnul Putin a ținut așa-numitul „discurs de la Soci”, în timpul întâlnirii Clubului Valdai. Probabil este cel mai important discurs al lui. Pentru că este esența atitudinii imperiale față de lumea de astăzi.
În acest discurs, Putin contestă în întregime ordinea mondială actuală, regulile sistemului internațional actual. Vrea să schimbe acest sistem cu unul nou. Este clar și evident că trimite astfel un mesaj către domnul Obama, cu sugestia foarte clară: OK, te recunosc drept o altă putere imperială, ai interesele tale, ai zona ta de interese privilegiate, ai intervențiile tale în Irak, Siria, sau în alte locuri. Recunosc asta. Dar tu trebuie să recunoști zona mea de interese, în care am dreptul deplin de a interveni și de a stabili ordinea mea.
Este o ofertă foarte clară pentru Obama și guvernul SUA: să-și împartă între ei lumea și să instituie noi reguli ale ordinii mondiale.
Din această perspectivă, aceasta nu seamănă cu modul de acțiune al Uniunii Sovietice, când își aborda relațiile cu Occidentul. Nu îmi amintesc ca Politbiuro-ul, sau administrația de la Kremlin, să fi sugerat vreodată o asemenea abordare Statelor Unite sau lumii occidentale. Dar această abordare îmi amintește un alt proiect din istorie, asemănător celui pe care l-am auzit acum o lună.
Este mesajul pe care Adolf Hitler l-a trimis la 23 și 25 august 1939 lui Neville Chamberlain, pe atunci premierul Marii Britanii.
În acele două mesaje, Hitler i-a sugerat lui Chamberlain exact același lucru: să schimbe ordinea mondială, să împartă Europa Occidentală între Imperiul Britanic și cel de-al III-lea Reich. Știm din istorie că, doar cu câteva zile înainte, Hitler și-a trimis șeful Ministerului de Externe în Rusia, pe Ribbentrop, cu aceeași idee, să împartă Europa Centrală și de Est între Reich și Uniunea Sovietică. Așa cum știm, Iosif Stalin a acceptat această idee. Rezultatul a fost Pactul Ribbentrop-Molotov, în urma căruia a fost împărțită Europa Centrală și de Est.
MR: A acceptat Barack Obama oferta lui Vladimir Putin?
Până acum, nu sunt sigur că domnul Obama a înțeles această ofertă. (…)
De aceea, până acum nu cunoaștem răspunsul lui Obama. Mă îndoiesc dacă Obama va da un răspuns pozitiv, atunci când va ajunge la el mesajul lui Vladimir Putin.
Dar, comparând aceste doucumente, intervenția lui Putin de la Soci la întâlnirea Clubului Valdai din 24 octombrie și cele două telegrame către Chamberlain din 1939, alcătuite, de altfel, aproape exact cu 75 de ani în urmă, găsim cel puțin 25 de elemente identice, cuvânt cu cuvânt, propoziție cu propoziție, idee cu idee, găsim exact același lucru.
MR: În acest discurs de la (clubul) Valdai, apare arma nucleară drept un instrument esențial pentru construirea relațiilor internaționale. Cum trebuie să înțelegem aceasta?
Nu numai la Soci a vorbit Vladimir Putin de arma nucleară. Sunt importante și alte semnale. Așa cum vă amintiți, domnul Kiselyov, unul dintre generalii informației televizate din Rusia, a trimis avertismente către SUA și alte țări, cum că Rusia poate să le distrugă prin atacuri nucleare.
În ultimele câteva săptămâni, nu a existat nicio singură zi în care televiziunile rusești sau instrumentele rusești de propagandă să nu menționeze posibilitatea ca rușii să distrugă alte țări prin atacuri nucleare. Aceasta pentru ca șantajul nuclear să devină rutină, oricât de îngrozitor ar suna asta în împrejurări normale. Acest șantaj este o afacere de rutină. Este important ca lumea să înțeleagă ce înseamnă aceasta.
Europa Occidentală este la cel mai jos nivel al posibilităților sale de apărare. Nu este vorba doar de capacitatea psihologică de a înțelege natura regimului Putin, ci și de lipsa unor capacități cât se poate de materiale de rezistență față de agresiune.
Aș vrea să vă amintesc faptul că în timpul Războiului Rece, cel mai important element de rezistență împotriva unei lovituri din partea URSS, împotriva unui potențial atac al Uniunii Sovietice, al Pactului de la Varșovia, era arma nucleară tactică, staționată în Europa Occidentală. Europa de Vest nu era în stare să mobilizeze un număr suficient de soldați, de aceea au fost staționate focoase tactice. Erau considerate drept cea mai eficientă armă împotriva unui astfel de atac.
Acele arme nucleare tactice au fost retrase din Europa Occidentală acum ceva timp.
Ultimele elemente ale echipamentului militar greu pe care NATO le avea în Europa Occidentală erau tancurile americane Abrams, care au fost retrase din Europa Occidentală la sfârșitul anului 2013.
Punând toate acestea la un loc, nu este de mirare că Putin și-a început războiul ruso-ucrainean, acest al IV-lea Război Mondial, după retragerea acestor forțe din Europa – armele nucleare tactice și tancurile americane Abrams.
În acest moment, Europa Occidentală este, într-adevăr, la cel mai jos nivel al posibilităților sale de apărare. Nu este vorba doar de capacitatea psihologică de a înțelege natura regimului ci și de lipsa unor capacități cât se poate de materiale de rezistență față de agresiune. Toate acestea fac Europa atât de vulnerabilă în acest moment.
MR: care este motivul și care este semnificația raidurilor forțelor aeriene rusești asupra spațiului aerian al țărilor Europei Occidentale și NATO?
Unii spun că e vorba de o testare, o recunoaștere a procedurilor și celorlalte elemente ale apărării aeriene a țărilor europene, și poate că au dreptate, dar din punctul meu de vedere, este și un element de șantaj asupra țărilor europene, ca și acel șantaj nuclear.
Este un mesaj adresat țărilor europene: Atunci când eu îmi văd de zona mea de interese privilegiate, cu țările pe care vreau să le supun, țineți-vă departe, nu aveți ce căuta, nici politic, tehnic, organizațional, militar, în niciun fel, țineți-vă departe. Vor să trimită un mesaj puternic.
În plus, nu aș exclude… țările și națiunile europene nu ar trebui să fie surprinse, dacă, să spunem, la anul, în primăvară, apare o masivă mișcare politică islamistă, o primăvară islamică în Europa, care va destabiliza țările europene și va consuma energia și atenția liderilor europeni, în timp ce Putin va încerca să-și ducă la capăt proiectele sale neo-imperiale.
MR: Așa cum ISIS acum atrage atenția, liderii occidentali sunt concentrați asupra ISIS și nu asupra Ucrainei?
Să spunem că atenția este împărțită. Dar să spunem că vor fi anumite mișcări, anumite activități chiar în țările europene, atunci va fi greu să se acorde suficientă atenție Estului Europei.
MR: Sugerați că o astfel de mișcare va fi asmuțită de Rusia?
Eu nu fac decât să avertizez, că dacă așa ceva se întâmplă în Vestul Europei, societățile occidentale, națiunile europene nu ar trebui să fie deosebit de surprinse și șocate.
A opune rezistență este singura cale: rezistență informațională, politică, morală, psihologică, iar dacă este necesar, chiar rezistență prin forță.
Dacă nu va exista rezistență, agresiunea va continua asupra altor țări și altor națiuni. Nu numai cu forța militară singură. Și cu informare/dezinformare, război psihologic, război cibernetic, iar acestea nu sunt neapărat interpretate drept agresiune, deși, de agresiune este vorba. Aceste țări și aceste națiuni pot cădea victimă acestui nou tip de război.
MR: Considerați că dezastrul de la Smolensk este un element al acestui mare plan despre care vorbim?
Ceea ce pot spune eu despre dezastrul de la Smolensk din 10 aprilie 2010 e că avem un număr mare de întrebări. Încă pe atunci, în aprilie și în mai, am formulat cel puțin 17 mari întrebări, ca să nu mai vorbim de sutele de întrebări mai mici, tehnice. La acele 17 întrebări mari, de-a lungul acestor patru ani și jumătate, încă tot nu avem răspuns. La niciuna dintre aceste întrebări.
Ceea ce știm este că cel puțin o parte a raportului oficial MAK – Comitetul de Aviație Interstatal – a fost dovedită drept falsă, sunt minciuni clare, evidente.
Știm că afirmațiile publice ale oficialităților ruse au fost minciuni.
Știm că au apărut niște personaje ciudate, pretinși martori, care au fost cu ușurință identificați ca agenți ai serviciilor speciale.
Tot nu știm de ce avionul, căzând de la o altitudine relativ mică, de la 50 de metri, a fost distrus în atâtea bucăți mărunte, fragmentele sale fiind răspândite pe un teritoriu atât de mare.
Nu înțelegem de ce, deși avionul a căzut de la o înălțime atât de mică, au murit toți pasagerii. Nu mai există cazuri de acest tip, accidente asemănătoare, în care toți pasagerii și întregul echipaj să fi murit. Da, au fost morți, au fost mulți răniți, dar au fost și mulți supraviețuitori. Aceasta este o altă întrebare. Nu mai există vreun alt caz în care un mesteacăn, sau orice alt copac, a putut distruge aripa unui avion.
Mai sunt și alte întrebări. Nimeni dintre oficialitățile MAK sau din partea poloneză nu a furnizat răspunsuri clare la aceste întrebări și multe altele.
Eu sunt încă departe de a formula concluzii, privind felul cum poate fi explicat acest eveniment, încerc să fiu prudent în această privință. Aceste întrebări cer răspunsuri rezonabile. Nu le avem până acum.
MR: Întregul tablou despre care vorbim este destul de înfricoșător pentru Civilizația Occidentală. Ce credeți că ar trebui să facă lumea occidentală ca să oprească războiul? Ați spus că Putin și grupul care conduce Rusia în prezent vor merge atât de departe pe cât li se va permite să meargă. Ce ar trebui să facă Occidentul ca să-i oprească?
În primul rând, nu numai Occidentul, ci tot restul lumii – pentru că nu există o mare diferență între Occident și restul lumii – ar trebui, mai ales, să înțeleagă natura problemei.
Încă în urmă cu o lună era cât se poate de clar că foarte puțină lume în Occident a înțeles într-adevăr, sau măcar a vrut să înțeleagă.
În ultimele două săptămâni vedem câteva elemente de evoluție, în ceea ce o privește pe cancelarul Angela Merkel, care a admis cu întârziere că abordarea relației Germania-Rusia a fost o greșeală, greșeala ei personală, timp de nouă ani. A încercat să fie un interlocutor între Occident și Putin, iar asta s-a terminat cu un dezastru.
În 2008, ea nu a lăsat Ucraina și Georgia să intre în NATO. Aceasta l-a provocat pe Putin să atace Georgia, să ocupe 1/5 din teritoriul Georgiei. Răspunderea ei personală pentru aceste greșeli, pentru această abordare greșită a doamnei Merkel, ar trebui să se înțeleagă foarte clar. Dacă într-adevăr ea va începe să înțeleagă mai bine natura problemei, cum sugerează remarcile sale de după întâlnirea grupului G20 de la Brisbane și recentul ei discurs din Bundestag, acestea sunt semne pozitive.
Dar doamna Merkel nu e singura persoană din Occident care ar trebui să înțeleagă asta. Mai sunt și alții, mai este și domnul Obama. Este el oare capabil să înțeleagă problema?
De la acest prim stadiu al înțelegerii, mai sunt foarte mulți alți pași care vor trebui făcuți pe baza acestei înțelegeri.
Pentru că a opune rezistență este singura cale, rezistență informațională, politică, morală, psihologică, iar dacă este necesar, chiar rezistență prin forță.
Dacă nu va exista rezistență, agresiunea va continua asupra altor țări și altor națiuni. Nu numai cu forța militară singură. Și cu informare/dezinformare, război psihologic, război cibernetic, iar acestea nu sunt neapărat interpretate drept agresiune, deși, de agresiune este vorba. Aceste țări și aceste națiuni pot cădea victimă acestui nou tip de război.

Lumea occidentală este infiltrat de sionism. Mass-media sunt acum tot la cheremul lui Israel și valida existența unui regim care națiunile de jaf și uciderea cu impunitate ruinat.

Războaiele și embargouri împotriva lumii musulmane sunt justificate de demonizarea, inclusiv prin desene animate care prezintă Islamul ca religie favorabil terorism. Lumea creștină, atunci când împreună cu el, este pervertită prin ideologie de piață a acestor cămătari fără scrupule.

În acest sens, am decis să iau mass-media împotriva piciorul, folosind aceleași arme; ca judo, folosesc puterea adversarului.

Diversiunea este resursa mea principală, oferă o privire plină de umor la mesajul și consolidează impactul informațiilor de către provocare, salutând activiști de Vest angajate în nobil cauza (în special Dieudonné).

Așa că am alerga de imagini piața de artă digitală franceză, pentru a expune minciunile difuzate în ziarele noastre.

Așa că am încerca, cu toată umilința, pentru a oferi eficienta impotriva informații grafice, folosind instrumente de sistem, inclusiv rețelele sociale, pentru a permite difuzarea maxim de munca mea.

Shoah Hebdo este colectarea tuturor acestor ilustrații satirice, deja interzis de vânzare în întregul univers, spre deosebire de foarte difuză "Charlie Hebdo". Găsiți "Aventurile lui Dieudo" și multe galuste strecurat la elita oligarhic sionist, condensate într-o singură carte pentru prețul de trei pachete de tigari. Achiziția dvs. mă va ajuta să continue să te fac să râzi la nedreptățile acestei lumi, și să mă apăr împotriva gardienii doctrinar care mi-aduc studiile. "

Imaginati-va urmatoarea scena: in noaptea de Inviere, cineva se duce la o biserica ortodoxa din Romania imbracat cu un tricou pe care scrie "crestinii romani se dracuiesc cand stau la coada la anafura". Eu deduc, logic, ca individul va manca o bataie decenta. Asta daca experimentul nu are loc la Vaslui, unde putem fi siguri ca experimentalistul va fi omorat.

Dar sa zicem ca scapa neomorat. Amenintat va fi sigur, mai ales daca e tot ala care de Craciun a purtat tricoul cu "crestinii romani isi fac daruri cu bani pe care ii fura statului prin evaziune", si care, de Sfanta Maria, a purtat tricoul cu inscriptia "Napoleon zicea ca toate femeile sunt curve, deci si maica Precista este".

Clar, dementul cu tricouri cu mesaj o sa aiba nevoie de protectia politiei ca sa ramana in viata. Pe toata durata vietii. Asta desi, legal, ai voie sa porti tricouri cu orice, in afara de simboluri naziste sau obscenitati. Nimeni n-o sa puna problema rational, respectiv: De ce trebuie protejat un trepanat care a vrut cu tot dinadinsul sa ofenseze o comunitate religioasa? Nu. Politia din judetul ala o sa-i asigure protectie prostului, ca sa-l tina in viata, desi si-a pus singur viata in mana comunitatii.

Nu sustin terorismul, nici omorurile, iar despre fanaticii religiosi am o parere foarte proasta. Nu aprob si nici nu sustin ce-au facut jegurile alea care, azi, in Paris, au omorat 12 oameni. Dar ma intreb care era/este folosul adus democratiei de "jurnalistii" de la Charlie Hebdo.

Si le zic "jurnalisti" cu ghilimele pentru ca, in afara caricaturilor anti-islamice care i-au facut celebri, baietii aia nu faceau tocmai jurnalism. N-au publicat anchete care sa scoata la iveala afaceri de coruptie, si nici stiri care sa foloseasca cuiva. Faceau si ei niste misto-uri modeste, chititi complet pe comunitatea islamica. Si-au castigat faima fiind extremi, nu plini de umor. Cautati pe net caricaturile lor: pe bune, alea-s glume? Rade cineva la ele, in afara unor cretini pentru care Islamul este raul suprem pe pamant?

Pentru glumitele lor de cacat, baietii astia de la Charlie Hebdo au fost amenintati de fundamentalistii islamici inca de acum doi ani, munceau cu un politist in redactie, in timp ce alt politist le insotea redactorul-sef si la baie. Si-au continuat sa faca misto de musulmani.

Sigur ca nu trebuia sa fie omorati pentru ca erau rai si n-aveau umor. Dar au fost ucisi pentru se comportau ca niste extremisti, iar alti extremisti au considerat asta ca fiind impardonabil. A fost o rafuiala intre doua culturi de cretini: unii care nu suporta sa nu fie lasati sa se ia de oricine, iar altii care nu suporta ca oricine sa se ia de ei.

Am avut si eu niste belele cu niste bad boys d-astia. Dar le-am avut pentru ca pe unii i-a mancat puscaria dupa ce am scris ce-au facut, nu pentru ca am zis de sora unuia ca-i curva si de ma-sa altuia ca bea pana lesina. M-am raportat la fapte, nu la ce sunt ei, de unde vin, daca-s tigani sau nu (apropo, erau tigani).

Ce vreau sa spun este ca e timpul sa facem distinctia intre libertatea de expresie si responsabilitatea cuvantului scris. Nu mai putem sa ne luam de unii si de altii doar pentru ca sunt diferiti de noi. Eu, de exemplu, sunt un pic homofob, dar n-o sa gasiti pe acest blog manifeste anti-gay. Daca unii vor sa miroasca a cacat cand fac dragoste sunt liberi sa o faca, nu e treaba mea. Asa cum nu era treaba celor de la Charlie Hedbo daca religia islamica e cool sau nu.

O mai spun inca o data, pentru cretini: nu aprob omorarea celor 12 insi, in atentatul de azi de la Paris. Dar va rog frumos sa nu mai spuneti nimanui ca cei 12 sunt niste martiri ai democratiei. Erau la fel de intoleranti ca asasinii lor, doar ca foloseau altfel de arme.

Sigur, ce vedeti la tv si pe net arata mult mai sensibil si mai misto decat ce-am scris eu aici, acum. De-aia, am o rugaminte: peste vreo luna, incercati sa vedeti ce s-a intamplat in Franta, in urma atentatului. Ce decizii s-au luat, ce modificari structurale au aparut, ce investitii s-au facut si in ce, cine a luat contractele, ce legaturi are cu miscarile pro sau anti-islamice.

Si stiti de ce? Pentru ca, in politica nu este vorba despre democratie, libertate, demnitate, viata sau moarte. In politica, totul se reduce la trei cuvinte:

follow the money

P.S. 1 - Daca te simti foarte ofensat de acest text, te rog sa-ti aduci aminte cum ai reactionat atunci cand presa sportiva franceza a scris ca nationala Romaniei e formata din tigani sau atunci cand la televiziunile franceze s-a difuzat celebrul Le Salut Roumain.

P.S. 2 - La nici 24 de ore de la atentat, pe ebay.com au aparut deja anunturi de vanzare a unor exemplare din ultima editie a ziarul francez, la preturi incepand de la 1.200 de euro. Ce va spuneam?

Tragedia de la „Charlie Hebdo“ readuce lumea occidentală în faţa unor întrebări de viaţă şi de moarte: suntem 7 miliarde. Avem Dumnezei diferiţi şi valori diferite. Suntem în stare să ucidem şi să ne dăm viaţa pentru idei cu totul diferite. Şi atunci, cât de liberi mai suntem unii în prezenţa altora? Prin redacţia „Adevărul“ zburdă un copil de patru ani. O fetiţă cu părul blond şi cu ochi albaştri. Chiţăie ca un şoricel printre imprimante şi printre laptopurile noastre deschise pe lemonde.fr. Tatăl ei n-a avut cu cine să o lase acasă şi a adus-o azi la serviciu. Din când în când ne luăm ochii de la ecrane şi ne jucăm cu ea. Pentru mulţi dintre voi, cei care citiţi aceste rânduri, copiii sunt templul existenţei voastre. Copiii sunt zeii voştri în care credeţi, sunt tot ce aveţi mai sfânt pe lumea asta şi nu aţi permite nimănui să spună vreun cuvânt rău despre ei. Nicidecum să-i caricaturizeze în desene pornografice abjecte. Pentru alţii, Dumnezeu e chiar Dumnezeu. Îi judecăm doar pentru că noi am pierdut demult ideea de divinitate. E tot ce au ei mai sfânt şi îşi pierd minţile când îşi văd Dumnezeul în curul gol, în geamurile chioşcurilor de ziare. Şi atunci omoară. A trecut şi creştinismul prin asta. Biblia e o carte dură, iar Dumnezeul nostru e un Dumnezeu gelos (Exodul 34. 14). Dar noi am lăsat în urmă anii cruciadelor. Ar fi trebuit să ne obişnuim deja şi cu ideea că trăim într-o lume în care religiile au vârste diferite. Crima e condamnabilă în orice timp şi în orice cultură. Da, ne putem indigna: au fost ucişi 12 oameni paşnici şi veseli. Ca noi. Cu cafele pe birou, cu copii acasă. Cu sensibilităţi şi depresii. Nu uitaţi să vă rugaţi Dumnezeului vostru pentru sufletele lor, dacă mai credeţi în lucrurile astea. Dar e inutil să vedeţi aici un atac asupra libertăţii presei. Au murit mii de ziarişti pentru meseria asta şi, pe undeva, ar fi nedrept să o punem pe Anna Politkovskaia pe aceeaşi pagină cu autorii glumiţelor din poza de mai sus. Am zeci de prieteni pe Facebook, ziarişti, care şi-au pus la poza de profil marca lor de solidaritate, însumată în cuvintele „Je suis Charlie“. Nu, nu sunteţi „Charlie“, vă cunosc. Sunteţi nişte ziarişti care, înainte de a scrie un text despre lumea islamică, veţi vedea documentare, veţi citi cărţi şi articole şi poate chiar Coranul. În niciun caz nu veţi scrie „Le Coran c’est de la merde“. Sunteţi ziarişti care ştiu unde e graniţa între libertatea presei şi prostie. Între umor şi degradare. Între jurnalism şi marketing publicistic agresiv şi epatant. Stéphane Charbonnier, directorul revistei „Charlie Hebdo“, a murit împuşcat alături de alţi şapte colegi. În urmă cu trei ani, după primul atentat la sediul redacţiei, spunea: „Prefer să mor în picioare decât să trăiesc în genunchi“. Acum, daţi, vă rog, un scroll up şi uitaţi-vă din nou la imaginea care ilustrează aceste rânduri. Apoi judecaţi în linişte ce înseamnă „în picioare“ şi ce înseamnă „în genunchi“.

http://christroi.over-blog.com/2015/01/non-je-ne-suis-pas-charlie.html
"Nu, nu sunt Charlie. " Și nu cred că ar trebui să ne simțim obligați să repete acest clișeu ca o mantra pentru dreptul de a-și exprima compasiunea lui, mila victimelor și familiilor, a declarat îngrijorarea lui.
Eu nu sunt Charlie, pentru că ar fi o insultă pentru ofițerii de poliție care au murit prea. Sau, ar trebui să spun, de asemenea , "Sunt un polițist" .
Nu sunt Charlie, pentru că am urât întotdeauna conținutul, și nu am de gând să ia astăzi în contul meu. Pentru a fi atașat la chin lor, care urmează să fie ofensat de aceste crime sordide, întreaga Franța nu este obligat să se identifice cu Charlie Hebdo .
Eu nu sunt Charlie, deoarece aceasta nu insulta memoria morților să spun că linia de jurnal este mai des insulta de umor ... și îmi place să râd, dar nu huiduie, șocant, și disprețuiesc . Am auzit la radio că ar trebui să republice absolut peste caricaturile Mohammed pentru a arăta că noi nu ghemuiește. Mi-e teamă că este un exemplu tipic de astfel de o idee bună. Nu coborâți capul este un lucru; val cârpa roșu la mai moderate indignat, rănit în ceea ce le dețin cel mai mult drag, pentru a le convinge, probabil, că cea mai radicală au în sfârșit un motiv sau altul pentru a obține excitat, este alta.
Paradox Supreme: a se cine va asculta că nu ar trebui să stigmatizeze musulmani proclama, este nevoie de chiar îndemâna lor. Ajunge că drumul înapoi să-i sărute pe aproapele său, spunând "La naiba mama ta" . Discutați fiecare centimetru de Islam arată contradicții evidenția abuzurile, forța de altă parte de a folosi rațiunea, pe termen scurt converti. Dar nu scuipat în față.
Eu nu sunt Charlie, pentru că inventezi ușor doare mine. Nu este suficient să fie Charlie, să declare un doliu național, pentru a pune steagurile în bernă pentru a rezolva toate, dacă refuzăm să privim realitatea în față , ridicați capacul unui vas a cărui remugles este de temut . De data aceasta mai dezechilibrat, lup singuratic, clueless, sau bronz a făcut-the-jihad care ar fi strigat "Allahu Akbar" pentru a se da curaj. Doar ceas video, calmul, modul criminalii înainte ... Acești oameni știu cum să facă război. Dar poate că în preajma Crăciunului, dacă am fi evitat în mod special pentru a minimiza, la psychiatriser, izolat, să demonstreze prin A + B că nimic din toate acestea a fost în terorismul contrare, vedea lumina roșie mic Semnalul de avertizare, și începe greblat metodic, lucrurile ar fi putut fi altfel. Nu "Sunt Charlie" , dar "Unde e Waldo? " jihadist ascuns în anonimatul orașului său, împrejurimile lui, pivniță ei.
Nu sunt Charlie. Dar mi-ar fi, "Am rabie." Furia să cred că cu un guvern mai puțin incompetent, schizofrenie și în negare, tot ceea ce ar fi, probabil, au fost evitate.
Gabrielle Cluzel

Sursa: http://www.bvoltaire.fr/gabriellecluzel/non-je-ne-suis-pas-charlie,150293

(Spinning acest pavilion fals ca un atac asupra "libertăților" noastre -. În timp ce, de fapt, o scuză pentru a le elimina)

divide și cucerește

Un scriitor francez vede Charlie Hebdo de fotografiere
pentru ceea ce este, un truc pentru a mobiliza creștinii francezi împotriva musulmanilor.
cartel Illuminati bancar evreiesc este responsabil pentru afluxul
de imigranți musulmani în Europa.



" Acesta este un steag fals de cea mai joasă speță. Un steag fals comise de agenții Mossad, care va fi, fără îndoială, mai eliberat de Israel sau probabil ucis. În orice caz, e sigur că poliția nu le va prinde viață, astfel încât oamenii nu vor ști cine planificat că uciderea în masă ".





Charlie Hedbo - un atac cusut cu fir invizibil
de la La Matrice Juive.net
Tradus de David Massada
(henrymakow.com)


Acolo noi l-au, un atac de a mobiliza Franța a cauzei evreiești, pentru a face oamenii indignat și pentru mass-media să sufle pe jar. Acest atac lovește în centrul evreiesc organului satiric suprematiei, Charlie Hebdo.

Ce vai! Ce oroare! Trăim în vremuri satanice. Atacurile teroriste trebuie doar să multiplice astfel puterile care să fie poate lua măsuri uciderea libertate extreme, toate cu acordul șocat oamenilor. Este cusute cu fir invizibil. Este atât de evident încât oricine un pic conștient nu poate decât să cadă în capcana. Acesta este un steag fals de cea mai joasă speță. Un steag fals comise de agenții Mossad, care va fi, fără îndoială, mai eliberat de Israel sau probabil ucis. În orice caz, este sigur că poliția nu va prinde-le în viață, astfel încât oamenii nu vor ști cine planificat că uciderea în masă. Ei vor ști doar ce puterile care sunt (puterea supremația) vrea ca ei să știe. Fii pregatit pentru un atac de propagandă sionist, la nivel național. Franța a fost de așteptare pentru 9/11, ea are acum o la ultimul ... Nu uita că au fost pregătirea acest spirit de săptămâni. Având în vedere că atacul asupra muzeului evreiesc din Bruxelles, spargere la o casă evreiască, precum și fabulațiile scandalos de [extrem de popular anti-imigrație, anti-gay] evreu Eric Zemmour , și astfel să Charlie Hebdo , eroul satiric în mâinile a puterii supremația evreiască, adăpostite în spații Rothschild. Cu alte cuvinte, aceste caricaturisti au fost în interiorul vizuina lupului și nu a supraviețuit. Pace pentru sufletele lor. Acum, primele paiete știri și martorilor vină susținând că au auzit clar teroriști strigând "Allah Akbar!" Haide. E atât de ușor, atât de evidentă încât nu poate fi altfel. Știm foarte bine că oamenii de suprematiști "lui Israel trebuie să eradica religii de a impune propria sa. Catolicismul a fost par pervertit protestantismul și terminate de secularismul masonic anglo-saxon. Islamul va fi aliniat cu terorismul pentru a justifica mandat de moarte. Vom aștepta știri să înțeleagă până unde doresc să meargă. [Francois] Hollande a cerut "unitate națională", dar pentru care națiune? Franța? Nu, nu cred. Vom fi grăbit într-o luptă de moarte și sângeroasă între evrei și arabi. Vom fi în prima linie pentru a apăra libertatea de exprimare (de evrei), de a impune libertate (de evrei), și prin aceasta să favorizeze preluarea țării noastre de către aceste suprematiști evrei gata la tot extinde doar pentru asta. Un atac a fost apoi necesar pentru puterea de a muta cu ascensiunea oamenilor chiar aproape ... Suntem angajați în vremuri întunecate pentru cei care aspiră la libertate, la adevărata libertate, cel care vă permit să trăiască cu demnitate și cu fraternitate cu alte persoane de pe această planetă. Această putere suprematiei evreiesti ne condamnă la război, la teroare, la crimă de cea mai joasă speță, doar pentru a impune dominația lor veșnică pe goyim . Ei nu sunt foarte departe de ea, nu foarte departe la
- See more at:

http://henrymakow.com/2015/01/charlie-hebdo.html#sthash.LfOmRIUT.dpuf

Trist început de an în spațiul european. La Paris a avut loc un atentat terorist la sediul publicației satirice „Charlie Hebdo” comis de doi teroriști (cetățeni francezi antrenați în Siria) care au executat 12 persoane între care zece ziariști pedepsiți pentru caricaturile la adresa lui Mahomed. Directorul publicației care practica sarcasmul fără frontiere și care declarase „prefer să mor decât să trăiesc ca un șobolan”, a fost împușcat și el. După masacru, cei doi criminali au strigat: „Allah e mare, Profetul a fost răzbunat”. Pare greu de crezut că profetul le-a cerut să-l răzbune. Profeții nu se ocupă cu așa ceva. Urmașii profetului însă n-au deloc umor și comit crime doar din datoria de a distruge civilizația occidentală pe care o consideră inamică: au omorât și jurnaliști și persoane care nu l-au jignit pe Mahomed. Probabil că vor urma și alte atentate căci societățile deschise au găzduit și „integrat” suficienți anticoagulanți de tip terorist care le testează periodic rezistența. Imediat în centrul Parisului mii de oameni au ieșit să proteste purtând inscripția: „je suis charlie”. Impresionant. Președintele Iohannis și premierul Ponta au transmis și ei compasiunea României pentru „atacul dur și laș” împotriva libertății de exprimare – deși dl. Iohannis dorind să atenueze declarațiile anterioare despre „exotismul mediatic” al justiției tocmai le agravase: „trebuie să avem criterii clare cât, cum, și ce informații pot fi oferite opiniei publice altfel printr-un exces de informații se poate crea impresia că un om este vinovat”. Presă cu filtru. Seara, dl. Iohannis posta pe FB inscripția „je suis Charlie”. Nu e. Și e bine că nu e, altfel ne împușcau teroriștii. Dimpotrivă, fraza sa (memorabilă) exprimă opusul atitudinii neconvenționale de tip Charlie: „prefer să pierd decât să fiu mitocan”. Premierul, șocat și el de atentat, ne-a asigurat că „monitorizăm situația din Franța”. Ce glumă sinistră. El nu se monitorizează nici pe sine: ANAF a cerut copiilor să plătească impozite pe alocație. Prostia ANAF l-a enervat pe dl. Ponta: „până mâine să-mi spuneți pe cine sancționăm”. Pe Charlie. Simțind că România „trebuie să fie generator de securitate regională”, dl. Iohannis a invitat partidele la Cotroceni pentru un pact pe bugetul armatei (2%). PLR n-a fost invitat fiindcă nu există (doar Ponta își permite să bage fantoșe la guvernare) și nici PMP (căci dna Udrea n-are grup parlamentar ci doar grup de interese) iar UNPR a fost chemat separat de PSD. Hopa! Începe separația puterilor în curtea PSD - de unde exclusul Geoană a și trâmbițat: „vom avea alt guvern de Paște”. Cin' le paște, le cunoaște toate semnele: se pregătește transhumanța parlamentară de primăvară.

http://www.paulcraigroberts.org/2015/01/08/charlie-hebdo-tsarnaevs-trial-qui-bono/

by Paul Craig Roberts

Există două moduri de a privi la pretinsa atacul terorist de la revista satirică franceză Charlie Hebdo

Unul este că în lume se vorbește limba engleză, sau o mare parte din ea, satira ar fi fost privit ca "discursul de ură", iar satirici arestat. Dar, in Franta musulmanii sunt excluse din categoria privilegiată, a luat infracțiune la satira, și răzbunat.

De ce s-ar deranja musulmanii? Până acum musulmanii trebuie să fie obișnuit cu ipocrizie de Vest și standarde duble. Micul îndoială că musulmanii sunt supărat că nu se bucură de protecțiile celelalte minorități primesc, dar de ce se răzbune pentru satiră, dar nu pentru participarea Franței la războaiele Washington împotriva musulmanilor în care au murit sute de mii? Nu este ucis mai grav decat sa fie satirizat?

Un alt mod de a vedea atacul este ca un atac destinate să consolideze statutul de vasal al Franței la Washington. Suspecții pot fi atât vinovat și patsies. Amintește-ți toate parcelele teroriste create de FBI care a servit pentru a face terorismul amenințare reală pentru americani. http://reason.com/blog/2014/07/22/human-rights-watch-all-of-the-high -prófi

Franța suferă de sancțiunile impuse Washington-împotriva Rusiei. Șantierele navale sunt afectate de a fi în imposibilitatea de a livra comenzile din Rusia din cauza statutului vasalitate Franței la Washington, precum și alte aspecte ale economiei francez sunt afectate negativ de sancțiuni care Washington forțat statele sale marionetă NATO să se aplice în Rusia.

În această săptămână președintele francez a declarat că sancțiunile împotriva Rusiei ar trebui să se încheie (la fel german vice-cancelar).

Aceasta este independența politică externă prea mult din partea Franței pentru Washington. A înviat Washington "Operațiunea Gladio", care a constat din bombardamente CIA împotriva europenilor în perioada post-al doilea război mondial, care a dat vina pe comuniști de la Washington și folosite pentru a distruge influența comunistă la alegerile europene? Așa cum lumea a eșuat să creadă că comuniștii au fost în spatele atacurilor teroriste Operațiunea Gladio lui, musulmanii sunt blamate pentru atacurile asupra revista satirică franceză.

Întrebarea Roman este mereu: Cine beneficiaza? Răspunsul este: Nu Franța, nu musulmanii, dar hegemoniei americane lume. SUA hegemonia asupra lumii este ceea ce susține CIA. SUA hegemonia mondială este politica externă neoconservatoare-a impus a SUA.

Potrivit National Public Radio, Charlie Hebdo este de aproximativ libertatea de exprimare. SUA are libertatea de exprimare, susțin experții NPR, dar teroriștii au luat-o de la francezi.

Doar cum face SUA au libertatea de exprimare atunci când NY Times reporter James Risen a fost pus psihologic pe raft să-l forțeze să dezvăluie sursa lui, în ciuda faptului că înviat și sursa sa sunt protejate de Constituția Statelor Unite și protecțiile de denunțare. În mod evident, în SUA "securitate națională", a învins orice altceva.

"Securitatea națională" nu are nimic de-a face cu securitatea națională. Ea are doar de a face cu protejarea criminalilor în guvernul Statelor Unite de la asumarea responsabilității pentru crimele lor. De fiecare dată când auzi Washington invoca "securitate națională," știi de fapt de 100% că guvernul a comis încă o altă infracțiune. Securitatea națională este mantaua pentru operațiunile criminale Washington. "Securitatea națională" previne crimele guvernului de la venirea la lumină și, prin aceasta, protejeaza guvern de responsabilitate.

Unul se întreabă ce rol "securitate națională", va juca în procesul de presupusa Boston Marathon Bomber Djohar Tsarnaev. Tsarnaev a fost în arest din aprilie 2013 și în rechizitoriu, deoarece data de 22 aprilie 2013. Cu toate acestea, juriul este abia acum începe în ianuarie 2015. De ce această întârziere de mult? Garanția de un proces rapid nu mai înseamnă nimic, dar cu tot felul de taxe în plus față de atacul cu bombă de care guvernul susține oculari martorilor și confesiuni și cu frații Tsarnaev deja condamnați în mass-media, întârzierea lung este un puzzle. Cu toate acestea, nu am auzit de la Djohar Tsarnaey însuși. Este dificil de a împinge departe gândul că proces Djohar a fost amânată pentru a concura condiționat și acceptarea de vinovăția sa și pentru său pentru numeroasele întrebări ridicate de mass-media alternative care urmează să fie uitate.

Presa scrisă și televiziune au bombat în sus explicația guvernului fără anchetă. Cu toate acestea, mass-media alternative au luat o mare excepție de la fiecare aspect al cazului. Ca guvernul SUA ne-a învățat de la regimul Clinton, cel mai sigur presupune că tot ceea ce guvernul spune este o minciună.

Aspectul cel mai suspect al evenimentului a fost viteza cu care o armată de 10.000 de soldați înarmați până în dinți formate din polițiști de la diferite jurisdicții și soldați din Garda Națională dotate în treapta de viteză militar și prevăzute cu tancuri sau transportoare blindate au fost pe străzile din Boston. Niciodată na fost o forță masivă dotat cu echipament militar greu a fost angajat într-o vânătoare de oameni, cu atât mai puțin pentru un rănit, copil neînarmat, de 19 de ani.

Pentru o astfel de forță care urmează să fie asamblate și instalate astfel sugereaza repede de pre-planificare. Ceea ce a fost prezentat ca un vânătoare pentru un suspect grav rănit arata mai mult ca un caz de testare și precedent pentru blocarea jos unul dintre cele mai mari orașe din America, în timp ce echipele de trupe americane evacuati cetatenii din casele lor sub amenințare cu arma și a efectuat percheziții la întâmplare de case care au contribuit nimic la reținerea presupusa suspect. Șansele sunt zero ca orice gospodărie ar fi adăpostit un fugar neînarmat grav rănit de moarte din lipsa de îngrijire medicală.

Nu numai că Boston și împrejurimile sale blocat, Administrația Federală a Aviației limitat spațiul aerian deasupra Boston și a emis o "oprire la sol" pentru aeroport Logan. De ce?

Mai multe alte orașe din Massachusetts și chiar unele alte state încearcă forțele de poliție în alertă. De ce?

Pe scena au fost FBI, Biroul de Alcool, Tutun arme de foc și explozibili, CIA, Drug Enforcement Administration, contraterorism Centrul Național. Procurorul General al SUA a comis toate resursele Departamentului de Justiție al SUA.
De ce?

Singurul răspuns plauzibil este de a ridica nivelul de frică, în scopul de a obține acceptarea de către public a Lockdown de Boston și de poliție invazii de case cetățenilor. Nu are niciun sens ca un pericol la un neînarmat în vârstă de 19 ani ar putea justifica, eventual, cum ar cheltuieli și călcat în picioare a drepturilor constituționale ale cetățenilor grav rănit.

O persoană non-naiv trebuie să se întrebe dacă atentatul a fost un eveniment orchestrate în scopul coordonării de stat, locale, iar guvernele federale în Lockdown de un oraș mare. Un sondaj de bostonieni în luna iulie a constatat ca 42 la suta exprimat unele îndoieli cu privire la versiunea oficială a

Creduli spune mereu că, dacă o conspirație a existat cineva s-ar fi vorbit. Dar oamenii vorbesc. Pur și simplu nu face nici un bine. De exemplu, în timpul primului mandat al lui George W. Bush un avertizor ANS scurgeri de la New York Times că NSA a fost ocolind Curtea FISA și spionează cetățenii americani fără mandate. În conformitate cu legislația SUA, NSA a fost într-o conspirație cu regimul Bush a comite infracțiuni grave (eventual în scopul de șantaj), dar New York Times ghimpat povestea timp de un an, până în George W. Bush a fost reales și regimul a avut timp pentru a posteriori legaliza fărădelegile.

Operațiunea Gladio a fost o conspirație ținut secret timp de decenii până la un președinte al Italiei a dezvăluit.

Proiectul Northwoods a fost ținut secret până la ani după aceea, când cea de a doua, Comisia Kennedy a dezvăluit.

Mai mult de o sută de polițiști prima responder și pompieri raport auz și se confruntă cu personal podea de mai multe explozii de podea și chiar în sub-subsolurile turnurile gemene World Trade Center, iar aceste mărturii nu a avut nici un fel de efect.

A fost nevoie de doar un singur liceu profesor de fizica a trage în jos considerare NIST a prăbușirii WTC 7. Faptul că s-a dovedit în mod concludent că această clădire a fost împiedicat de demolare controlată a avut nici un efect asupra povestea oficială.

Co-președinților și consilierul juridic al Comisiei 9/11 publicat cărți în care se spune că informațiile au fost reținute de către Comisie, că armata americană a mințit Comisiei, precum și faptul că Comisia "a fost înființată pentru a eșua." Nici Congresul , mass-media, nici publicul american a avut vreun interes în investigarea de ce informații fost reținut, de ce armata a mințit, și de ce Comisia a fost înființată pentru a eșua. Aceste declarații extraordinare de către liderii anchetei oficiale a avut nici un fel de impact.

Chiar și astăzi o majoritate din populatia Statelor Unite consideră propaganda de la Washington că Rusia a invadat Ucraina și anexat unele provincii. Nici hotărâre, nici inteligență sunt de rezistenta ale publicului american și juriile.

Guvernul spune americanii, indiferent poveste guvernul pune împreună și stă și râde la credulitatea publicului.

Astăzi, publicul din SUA este împărțită între cei care se bazează pe "media mainstream", iar cei care se bazează pe mass-media alternativă Internet. Numai acestea din urmă au nici un indiciu cu privire la ceea ce se întâmplă cu adevărat.

Poveștile de Charlie Hebdo și frații Tsarnaev se va baza nu pe fapte, ci pe interesele guvernului. Ca și în trecut, interesul guvernului va prevala asupra faptelor.